Preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a solicitat omologului său din Ucraina, Volodimir Zelenski, ca autorităţile centrale şi locale din statul vecin îi implice şi pe etnicii români în consultări aprofundate pe teme ce ţin de drepturile minorităţilor naționale. Potrivit Administrației Prezidențiale de la București, într-o convorbire telefonică cu Zelenski, Iohannis a evidenţiat importanţa încheierii cât mai curând a Protocolului de cooperare bilaterală în domeniul educaţiei şi a reluării cât mai rapide a lucrărilor Comisiei interguvernamentale mixte privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Identificarea eficientă de soluţii durabile în privinţa garantării acestora va conferi un imbold pentru consolidarea relaţiei bilaterale – apreciază șeful statului român. Conform aceleiași surse, Zelenski a declarat că înţelege pe deplin preocupările legate de drepturile minorităţii române şi și-a manifestat disponibilitatea pentru identificarea de soluţii, astfel încât identitatea culturală şi lingvistică a etnicilor români să fie protejată conform standardelor internaţionale. El i-a mulţumit preşedintelui României pentru sprijinul constant acordat suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, pentru aspiraţiile sale europene şi euroatlantice şi l-a invitat să facă o vizită la Kiev. Demersul prezidențial survine după ce voci din întregul spectru politic românesc au cerut Uniunii Europene să intervină pentru a opri discriminarea românilor din Ucraina. În februarie, europarlamentarul PSD Carmen Avram a cerut Executivului comunitar să se implice pentru a opri limitarea dreptului la învăţământ în limba maternă pentru minoritățile din statul vecin. Ea a spus că noua lege a învăţământului adoptată de Rada Supremă de la Kiev "încalcă inclusiv Articolul 22 din Constituţia Ucrainei" şi că, începând din 2023, actul normativ va face ca minoritatea română, care numără aproape o jumătate de milion de oameni, să nu le mai poată transmite generaţiilor viitoare limba şi cultura materne. Carmen Avram a apreciat că situaţia este inacceptabilă şi nu corespunde cu valorile şi principiile europene. "Accesul la educaţie trebuie garantat de orice stat care îşi doreşte o apropiere de Uniunea Europeană şi orice măsură care are ca efect asimilarea unei minorităţi trebuie condamnată" - a adăugat ea. Poziţii similare au adoptat, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, senatorul PNL Viorel Badea şi, tot în Legislativul comunitar, eurodeputatul PMP Eugen Tomac. Acesta a solicitat ca Executivul de la Bruxelles să creeze un mecanism de monitorizare a situației minorităților naționale din Ucraina. El însuşi originar din sudul Basarabiei, aflat, în prezent, în componenţa Ucrainei, Eugen Tomac a apreciat că, sub pretextul derusificării, Kievul aplică măsuri discriminatorii la adresa altor comunități etnice. "Românii sunt cea mai numeroasă comunitate minoritară din Ucraina, după cea rusă, și prin urmare, dreptul la educație, exprimare și reprezentare trebuie garantat de un stat considerat partener al Uniunii Europene". El a cerut inclusiv condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea standardelor și legislației comunitare privind minoritățile naționale. Comunitatea românească din statul vecin însumează peste 400 de mii de oameni, majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești răsăritene anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu dezintegrarea URSS.
