Uniunea Europeană nu va finanța ridicarea de garduri de sârmă ghimpată și de ziduri la frontierele sale externe, pentru a opri migranții ilegali – a repetat șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen.
Anterior, și comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, afirmase că statele membre au dreptul să-și protejeze astfel granițele, dar fondurile comunitare sunt limitate și sunt destinate finanțării altui gen de proiecte. Luna aceasta, miniștrii de Interne din 12 dintre cele 27 de țări membre ale Uniunii s-au adresat Bruxellesului pentru a solicita fonduri destinate construirii de bariere fizice în calea fluxurilor de migrație ilegală. Demersul comun al Austriei, Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Danemarcei, Estoniei, Greciei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei, Slovaciei și Ungariei pornește de la principiul că aceste măsuri de protecție servesc interesele întregii Uniuni Europene, nu doar ale țărilor de la frontierele externe.
Noul cancelar austriac, Alexander Schallenberg, a apreciat că Lituania, confruntată cu valuri masive de migranți trimiși peste graniță de regimul autoritar din Belarusul vecin, trebuie să conteze pe solidaritatea celorlalți europeni. Contribuabilii lituanieni, adaugă Schallenberg, nu trebuie să finanțeze singuri înălțarea barierei de la frontiera cu Belarus. În septembrie, Cehia a donat autorităților de la Vilnius jumătate de milion de euro destinați acestui proiect. Și Polonia a început ridicarea unei bariere similare. Ungaria a construit, încă din timpul crizei migranților din 2015, un gard la granițele cu Serbia și Croația, cea din urmă membră a Uniunii dar nu și a spațiului Schengen. La fel a procedat Slovenia la granița croată.
