Proporția românilor care consideră că țara noastră a beneficiat de pe urma apartenenței la UE a crescut la 73%, de la 67 de procente, în timp ce 23% au o opinie contrară, potrivit rezultatelor cercetării din aprilie-mai date publicității astăzi de Parlamentul European. Totodată, 74% dintre concetățeni spun că Uniunea Europeană este un loc de stabilitate într-o lume cu probleme. La nivel comunitar, nu mai puțin de 74% dintre cetățenii europeni consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, iar 21% spun că aceasta nu a beneficiat, proporție care a crescut cu un punct procentual față de ultimul Eurobarometru din noiembrie 2025.
Românii, optimiști în privința viitorului țării și al lumii
Românii sunt mult mai optimiști decât restul europenilor în privința viitorului lumii, 57% declarându-se optimiști și 38% pesimiști, în comparație cu 38% optimiști cetățenii UE și 58% pesimiști. De asemenea, părerile românilor sunt mai apropiate de cele ale celorlalți cetățeni din UE când vine vorba despre viitorul UE, al țării lor sau al familiei și cel personal. O proporție de 60% dintre români sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE, față de 36% pesimiști, în timp ce la nivelul UE aceste proporții sunt de 59% și respectiv 37%.
În privința viitorului țării lor, 60% dintre români se declară optimiști, în creștere cu un punct procentual față de ultimul Eurobarometru din noiembrie 2025, în timp ce, la polul opus, 38% spun că sunt pesimiști, proporție rămasă constantă de la ultimul sondaj la nivelul UE. Referitor la viitorul familiei și personal, 76% dintre români se declară optimiști, în creștere cu patru puncte procentuale de la ultimul Eurobarometru, proporție identică cu cea de la nivel european. Apoi, 54% dintre români cred că rolul UE de a proteja cetățenii împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate ar trebui să devină mai important, în creștere cu șapte puncte procentuale, față de 68% la nivelul UE (+2 pp). Pe de altă parte, 26% dintre români cred că rolul UE ar trebui să devină mai puțin important în acest context, față de doar 11% la nivelul UE.
Cum văd europenii traiul în UE
Întrebați pe ce ar trebui să se concentreze UE pentru a-și consolida poziția în lume, cetățenii UE au răspuns în primul rând „Apărare și securitate” (39%, +1 pp), „Independența, resursele și infrastructurile energetice” (35%, +6 pp) și „Competitivitate, economie și industrie” (32%, la fel ca în noiembrie 2025). Românii au pus și ei pe primul plan Apărarea și securitatea (36%, + 2 pp), pe locul al doilea s-a situat Competitivitatea, economia și industria (27%, + 2 pp), iar pe locul al treilea la egalitate Independența energetică și Securitatea alimentară și agricultura, cu câte 26%, cea de a doua în creștere cu 5 puncte procentuale față de ultimul Eurobarometru.
În ceea ce privește subiectele pe care le-ar dori abordate cu prioritate de Parlamentul European, opiniile de la nivelul UE coincid cu ale românilor, deși procentele diferă. Astfel, cetățenii UE au pus pe primele trei locuri Inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (47%), Economia și crearea de locuri de muncă (35%) și respectiv Apărarea și securitatea UE (34%). Românii au avut aceleași opțiuni, dar proporțiile în care au ales aceste teme sunt de 42%, 41% și respectiv 31%. Pe locul al patrulea s-a aflat în România Agricultura și securitatea alimentară (28%), temă care îi preocupă la nivelul UE pe 20% dintre respondenți.
În ceea privește satisfacția privind calitatea vieții, 83% dintre cetățenii UE se declară foarte sau destul de mulțumiți, iar 17% nu prea mulțumiți sau deloc mulțumiți. Proporția românilor mulțumiți de calitatea vieții este de 63%, iar a celor nemulțumiți este de 37%. Întrebați care ar fi principalele domenii în care schimbările le-ar îmbunătăți calitatea vieții, cetățenii UE au răspuns Situația financiară și capacitatea de a face față cheltuielilor zilnice (42%), Calitatea și accesibilitatea asistenței medicale (37%) și respectiv Sănătatea fizică și mentală (35%), în timp ce românii au pus imediat după situația financiară (38%), Siguranța locului de muncă și condițiile de muncă (33%) și Calitatea și accesibilitatea asistenței medicale (29%).
