Doar 245 din totalul celor 577 de mandate din Adunarea Națională, camera inferioară a Legislativului francez, au obținut partidul prezidențial de centru și aliații acestuia din coaliția Împreună!, după al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare. Este o palmă pentru președintele Emmanuel Macron – scriu media de la Paris, care amintesc că șeful statului, reales acum doar două luni, pentru un nou mandat de cinci ani, miza pe o majoritate parlamentară care să-i sprijine politicile ambițioase. În plus, figuri exponențiale ale macronismului au fost înfrânte în circumscripțiile lor electorale și n-au mai intrat în Parlament: președintele actualei Adunări Naționale, Richard Ferrand, șeful grupului parlamentar, Christophe Castaner, precum și trei miniștri - Amélie de Montchalin (Tranziția ecologică), Brigitte Bourguignon (Sănătate) și Justine Benin (portofoliul Mării). Acestea din urmă vor trebui să părăsească rândurile Executivului, conform unei reguli tacite, reafirmate recent de Președinție. Potrivit analiștilor, pentru a-și asigura majoritatea de 289 de voturi în parlament, coaliția prezidențială centrist-liberală ar putea asocia la guvenare dreapta clasică, neo-gaullistă, Republicanii, care a adunat 61 de mandate de deputat. Cu 131 de aleși, cartelul stângii, format din extremiști, comuniști, ecologiști și socialiști și condus de marxistul septuagenar Jean-Luc Mélenchon, devine prima forță de opoziție din Adunarea Națională. Performanță istorică și pentru extrema dreaptă, condusă de Marine Le Pen: cu 89 de deputați, aceasta devine a treia forță parlamentară a Franței și promite o opoziție fermă, fără compromisuri. Absenteismul de la turul decisiv de scrutin a fost de circa 54%, apropiat de recordul din 2017, de peste 57 de procente.
