Aproximativ 3,4 milioane de alegători din Bosnia și Herțegovina își aleg, astăzi, președinția tripartită a țării, parlamentul federal, parlamentele celor două entități cu un grad ridicat de autonomie, președintele Republicii Srpska și parlamentele cantonale, însă specialiștii nu preconizează schimbări semnificative de putere, într-o țară măcinată de tensiuni între partidele naționaliste care îi reprezintă pe bosniacii musulmani (majoritari, reprezentând aproximativ jumătate din populație), pe sârbii ortodocși (care constituie o treime din populație) și pe o minoritate mai mică de croați catolici (care reprezintă 15%).
Bosnia nu funcționează ca un stat centralizat în care premierul sau președintele controlează aparatul politic. Bosnia este împărțită instituțional între statul central, Federația Bosnia și Herțegovina și Republika Srpska, iar principalele partide etno-politice pot bloca deciziile luate la nivel central. În plus, un personaj extrem de important în conducerea statului bosniac, care nu este ales de bosniaci, este Înaltul Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina. Acesta reprezintă comunitatea internațională și are posibilitatea de a impune anumite decizii și de a demite oficiali pentru a proteja implementarea Acordului de la Dayton. Puterile sale sunt considerabile, deși extrem de controversate politic.
Secțiile de votare sunt deschise între orele 07:00 și 19:00 și este probabil ca rezultatele să fie disponibile în mare parte duminică seara târziu. Totuși, având în vedere cadrul constituțional complex și negocierile adesea îndelungate pentru formarea coalițiilor, este puțin probabil ca rezultatele inițiale să ofere indicii privind componența viitorului guvern la nivelul întregului stat.
