Riscurile la adresa ratingului României sunt „în mare parte echilibrate”, a declarat analistul agenţiei de evaluare Fitch Ratings, Greg Kiss, pentru Reuters, adăugând că nivelul relativ scăzut al datoriei publice reprezintă un punct favorabil de pornire pentru măsurile destinate reducerii celui mai mare deficit bugetar din UE.
Deficit bugetar în creștere
Deficitul bugetar al României a urcat la 3,24% din PIB la finele lunii aprilie, ceea ce, potrivit analiştilor şi Comisiei Europene, va face ca ţinta de deficit pentru 2024 a coaliţiei formată din PSD şi PNL, de 5% din PIB, să nu fie atinsă. Comisia Europeană se aşteaptă ca deficitul bugetar al României să urce până la 6,9% din PIB în 2024, impulsionat printre altele şi de costul reformei pensiilor, şi să continue să crească şi în 2025, până la 7% din PIB, ceea ce ar însemna cel mai mare deficit bugetar al unei ţări membre UE pentru ambii ani.
Rating stabil
În luna martie, Fitch a confirmat ratingul de ţară al României la „BBB minus” cu perspectivă stabilă. Mâine, agenția are programată o revizuire a ratingului Ungariei, care în ultimii ani a avut şi ea probleme în a reduce deficitul fiscal şi în plus are o povară a datoriei mult mai mare decât România. Fitch se aşteaptă la mai multe măsuri de ajustare fiscală în 2025, când România trebuie să prezinte pieţelor financiare şi Comisiei Europene un plan credibil de consolidare fiscală pe termen mediu, pentru a putea beneficia de fondurile europene în valoare de mai multe miliarde de euro.
Cu toate acestea, dată fiind mărimea deficitului bugetar al României, care a avut o medie de peste 7% din PIB după pandemia de COVID-19, Fitch estimează că va dura mai mulţi ani până când deficitul bugetar va ajunge aproape de nivelul cerut de UE, respectiv 3% din PIB.
Datoria guvernamentală, mult sub media europeană
La finele anului trecut, datoria guvernamentală a României se situa la 48,8% din PIB, cu mult sub media de 81,7% din PIB în Uniunea Europeană şi 88,6% din PIB în zona euro. Greg Kiss a mai spus că Banca Naţională a României, care până acum nu a redus dobânda de politică monetară din cauza inflaţiei peste aşteptări, va începe să scadă atent costul creditului din cauza presiunilor inflaţioniste.
