Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Unul dintre exponenții de marcă ai opoziției belaruse, Viktor Babarîko, a fost condamnat, marți, la 14 ani de închisoare, pentru presupuse fapte de corupție

Object Name: BELARUS ELECTIONS
©EPA-EFE/TATYANA ZENKOVICH  |   People hold a poster depicting presidential candidate Viktor Babaryko with his son during a campaign event of Belarusian opposition presidential candidate

Încă unul dintre exponenții de marcă ai opoziției belaruse, Viktor Babarîko, a fost condamnat, marți, la 14 ani de închisoare, pentru presupuse fapte de corupție. El trebuie să achite un prejudiciu de 46 milioane de ruble belaruse (echivalentul a circa 15 milioane de euro) și o amendă de 45.000 de euro și nu mai poate ocupa funcții de conducere. Babarîko își va ispăși pedeapsa într-o colonie penitenciară de maximă securitate. Potrivit organizației non-guvernamentale pentru drepturile omului Viasna, acuzațiile care i-au fost aduse sunt primire de mită și spălare de bani, pe care le-ar fi comis la șefia Belgazprombank, filiala belarusă a unei bănci din portofoliul gigantului energetic rusesc Gazprom. Șapte subalterni de-ai săi, care s-au recunoscut vinovați și au depus mărturie contra șefului, au primit între trei și șase ani și jumătate de închisoare. Azi în vărstă de 57 de ani, Babarîko a fost arestat în iunie 2020, când era considerat cel mai puternic contracandidat al președintelui autoritar Aleksandr Lukașenko la scrutinul prezidențial ce avea să urmeze în august. Extrem de probabil fraudate, alegerile ar fi fost câștigate de Lukașenko cu 80% și au fost urmate de proteste masive, violent reprimate. Comentatorii afirmă, sarcastic, că justiţia specializată în procese politice a devenit sectorul cel mai dinamic al societăţii belaruse. La Gomel, în sud-estul Belarusului, a început procesul cu uşile închise intentat unui grup de opozanţi ai regimului autoritar de la Minsk, între care Serghei Tihanovski, a cărui soţie, Svetlana, a devenit lidera opoziţiei. Video-bloger popular, arestat, anul trecut, în mai, Tihanovschi e judecat, alături o figură istorică a opoziţiei, Mikola Statkevici, şi de alţi patru oameni, sub acuzaţiile că pregăteau dezordini de masă şi că au incitat la ură. După un model consacrat în epoca sovietică, acuzaţii asistă la audieri din două cuşti cu gratii. La începutul lui iunie, un militant al opoziției a încercat, aparent, să se sinucidă în plină instanță, înfigându-și în gât un stilou. Inculpat pentru numeroase capete de acuzare de justiția regimului, Stepan Latîpov s-a urcat pe o bancă din cușca cu gratii în care era ținut în sala de judecată, și-a înfipt obiectul ascuțit în gât și a fost, în cele din urmă, evacuat în stare de inconștiență – relevă organizația non-guvernamentală pentru apărarea drepturilor omului Viasna, citată de agențiile de presă. Latîpov a fost arestat anul trecut, pe 15 septembrie, în apropierea blocului din Minsk în care locuia, cunoscut ca un focar de revoltă față de regimul  președintelui Aleksandr Lukașenko. După ce a coordonat un grup de protestatari pe rețelele sociale, el e judecat, acum, pentru fraudă, fiindcă a creat un atelier care producea obiecte-simbol ale opoziției, și pentru că s-a opus polițiștilor în momentul arestării. Opozantul și fostul candidat la președinție Andrei Sannikov, aflat în  exil în Polonia, afirmă că gestul lui Latîpov e "un act de disperare" și că omul era bătut și torturat de multă vreme. Stepan Latîpov e doar una dintre victimele sălbaticei represiuni polițienești prin care Lukașenko a înfrânt protestele de masă declanșate după realegerea sa, suspectă de fraudă, în august 2020. Zeci de mii de oameni au fost arestați, iar principalii lideri ai opoziției sunt fie după gratii, fie în exil. Potrivit organizației Viasna, peste patru sute de prizonieri politici ar mai fi în închisorile regimului, iar condamnările în procese trucate curg pe bandă rulantă. Acum o săptămână, liderul unui partid de opoziţie, Pavel Severineţ, şi alţi şase militanţi au fost condamnaţi la pedepse cu închisoare între 4 şi 7 ani, pentru participarea la ceea ce instanţa a numit tulburări de amploare. Severineţ, care conduce un partid creştin-democrat neînregistrat de autorităţi, a mai făcut, în deceniul trecut, trei ani de închisoare, tot pentru activism politic. El se află, acum, în detenţie de aproape 12 luni, deci nu ar fi putut participa la masivele proteste antiprezidenţiale de anul trecut, izbucnite în august. Anterior, Curtea Supremă de Justiție din Belarus a condamnat un ofițer din armată la 18 ani de închisoare, sub acuzația de trădare, fiindcă a divulgat un document din interiorul ministerului Apărării în care era prevăzută intervenția militarilor contra protestatarilor antiprezidențiali. Fostul căpitan Denis Urad ar fi divulgat secrete de stat și ar fi afectat interesul național fiindcă, a trimis, în martie, către media belaruse favorabile opoziției o copie a unei scrisori, în care ministrul de Interne, Ivan Kubrakov, cere armatei să contribuie la reprimarea protestelor. Și un muzician  a fost condamnat la șase ani de închisoare, fiindcă trupa lui s-a implicat în protestele de anul trecut. Bateristul Aleksei Sanciuk, 30 de ani, căsătorit și tatăl unei fetițe de opt ani, a fost acuzat de acţiuni care ar încălca grav ordinea publică și de incitare la revoltă în masă, fiindcă a blocat traficul fluturând un drapel în alb-roşu, culorile opoziţiei față de regim, şi i-a îndemnat pe manifestanţi să aplaude. El fusese reținut anul trecut, în noiembrie, împreună cu colegii de trupă, care au primit, la rândul lor, câte 15 zile de detenție pentru participarea la manifestații neautorizate. Cu imaginea externă făcută praf, acuzat în toată lumea de terorism de stat şi de piraterie aeriană,  după deturnarea unui avion civil care zbura de la Atena la Vilnius, pentru a captura un opozant aflat la bord, regimul de la Minsk îşi continuă imperturbabil represiunea contra tuturor consestatarilor săi. În mai, un alt opozant a murit în închisoarea în care fusese întemnițat, tot fiindcă a participat la manifestațiile antiprezidențiale. Potrivit media locale, citate de agențiile internaționale, Vitold Așurok a încetat din viață la vârsta de 50 de ani, în urma unui stop cardiac, produs într-o colonie pentenciară din estul țării. Decesul a fost confirmat și de apropiații opozantului, fost membru al Frontului Popular Belarus, formațiune care a promovat independența față de Moscova, obținută în 1991, și coordonator al mișcării civice "Pentru Libertate".
În ianuarie, după un proces cu ușile închise, el a fost condamnat la cinci ani de detenție, sub acuzațiile de tulburare a ordinii publice și violențe față de polițiști.  Zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva acestuia, pentru acte de tortură sistematică. Plângerea vizează represiunea poliţienească şi s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko a reprimat dur protestele fără precedent care, luni în şir, au urmat scrutinului de anul trecut şi la care au participat zeci de mii de oameni. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni.


Alte știri
Polițiștii turci au arestat circa 150 de persoane suspectate de implicare în  violențele contra comercianților sirieni din capitala Ankara

Polițiștii turci au arestat circa 150 de persoane suspectate de implicare în violențele contra comercianților sirieni din capitala Ankara

Turcia adăpostește circa patru milioane de refugiați din Siria vecină, devastată, de un deceniu, de un sângeros război civil.

Moscova a anunțat că respinge solicitarea Pragăi privind compensații financiare pentru explozia, în 2014, a unui depozit de muniții

Moscova a anunțat că respinge solicitarea Pragăi privind compensații financiare pentru explozia, în 2014, a unui depozit de muniții

În aprilie, Cehia a anunțat că ia în calcul expulzarea tuturor diplomaților ruși acreditați la Praga și a acuzat Rusia de un atac terorist fără precedent.

MEDUZA.IO: Repartizând coduri QR, Ministerul Dezvoltării Digitale din Rusia a dezvăluit accidental proporţiile reale ale epidemiei de COVID-19. Acestea depăşesc de CINCI ori datele oficiale.

MEDUZA.IO: Repartizând coduri QR, Ministerul Dezvoltării Digitale din Rusia a dezvăluit accidental proporţiile reale ale epidemiei de COVID-19. Acestea depăşesc de CINCI ori datele oficiale.

Autoritățile ruse au ascuns adevărata dimensiune a epidemiei de coronavirus, se arată într-o investigație comună realizată de „Meduza”, „Mediazona” şi „Holod”.

06 Jul 2021

Timp de citire: 6 min
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut

Iulia Latynina explică, în Novaya Gazeta, de ce Rusia nu va lupta într-un război, iar mișcările de trupe de la frontiera cu Ucraina reprezintă o încercare de forțare a SUA la dialog.

29 Nov 2021
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la  Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite

Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

29 Nov 2021
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului

Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat triplarea, până la la 200 de milioane de euro, a fondurilor europene destinate vecinilor Belarusului, Polonia, Lituania și Letonia, pentru a-și securiza frontierele.

29 Nov 2021
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee

Noile capacități de găzduire au fost construite cu fonduri acordate de Uniunea Europeană, de circa 276 de milioane de euro, și sunt menite să înlocuiască vechile tabere sordide, în care erau înghesuiți mii de oameni, în condiții pe care media internaționale le califică drept insalubre.

29 Nov 2021