Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Un opozant belarus a murit în închisoarea în care fusese întemnițat fiindcă a participat la manifestațiile antiprezidențiale de anul trecut

Object Name: BELARUS OPPOSITION MARCH
©EPA/ANDREI LIANKEVICH  |   Activists of opposition Christian-conservative party 'Narodny Front' ('Peoples Front') march to a mass grave outside of Minsk, Belarus on 28 October 2007. Hundreds of people marched from Minsk to a mass grave of 'Kuropaty', where thousands of people were killed during USSR's political repression between 1937 and 1941.

Un opozant belarus a murit în închisoarea în care fusese întemnițat fiindcă a participat la manifestațiile antiprezidențiale de anul trecut. Potrivit media locale, citate de agențiile internaționale, Vitold Așurok a încetat din viață la vârsta de 50 de ani, în urma unui stop cardiac, produs într-o colonie pentenciară din estul țării. Decesul a fost confirmat și de apropiații opozantului, fost membru al Frontului Popular Belarus, formațiune care a promovat independența față de Moscova, obținută în 1991, și coordonator al mișcării civice "Pentru Libertate".
În ianuarie, după un proces cu ușile închise, el a fost condamnat la cinci ani de detenție, sub acuzațiile de tulburare a ordinii publice și violențe față de polițiști.  Lidera opoziției, Svetlana Tihanovskaia, refugiată în Lituania, a constatat, într-o postare pe  Twitter, că, din cauza regimului belarus, oamenii nu doar suferă, ci și mor. La rândul său, un purtător de cuvânt al Uniunii Europene, Peter Stano, a cerut eliberarea tuturor deținuților politici și tuturor persoanelor deținute arbitrar de regimul autoritar de la Minsk. Luna aceasta, Curtea Supremă de Justiție din Belarus a condamnat, un ofițer din armată la 18 ani de închisoare, sub acuzația de trădare, fiindcă a divulgat un document din interiorul ministerului Apărării în care era prevăzută intervenția militarilor contra protestatarilor antiprezidențiali. Fostul căpitan Denis Urad ar fi divulgat secrete de stat și ar fi afectat interesul național fiindcă a trimis, în martie, către media belaruse favorabile opoziției o copie a unei scrisori, în care ministrul de Interne, Ivan
Kubrakov, cere armatei să contribuie la reprimarea protestelor. La Minsk, remarcă observatorii, sentințele grele în procese politice curg pe bandă rulantă. Anterior, un muzician  a fost condamnat la șase ani de închisoare, fiindcă trupa lui s-a implicat în protestele de anul trecut. Bateristul Aleksei Sanciuk, 30 de ani, căsătorit și tatăl unei fetițe de opt ani, a fost acuzat de acţiuni care ar încălca grav ordinea publică și de incitare la revoltă în masă, fiindcă a blocat traficul fluturând un drapel în alb-roşu, culorile opoziţiei față de regimul autoritar al președintelui Aleksandr Lukașenko, şi i-a îndemnat pe manifestanţi să aplaude. El fusese reținut anul trecut, în noiembrie, împreună cu colegii de trupă, care au primit, la rândul lor, câte 15 zile de detenție pentru participarea la manifestații neautorizate. Condamnarea lui Sanciuk, pe care comentatorii o numesc un nou acces de demență al regimului de la Minsk, survine după ce zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva acestuia, pentru acte de tortură sistematică. Plângerea vizează represiunea poliţienească declanşată după realegerea, suspectă de fraudă, din august 2020, a lui Lukaşenko şi s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko a reprimat dur protestele fără precedent care, luni în şir, au urmat scrutinului de anul trecut şi la care au participat zeci de mii de oameni. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni. Analiştii notează că Lukaşenko alimentează cotinuu psihoza unor revolte sângeroase contra regimului său. Luna trecută, el a anunţat că serviciile speciale din ţara sa şi din Rusia aliată au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa. Președintele a acuzat Statele Unite că ar fi la originea complotului şi a adăugat că ruşii au arestat în acest caz două persoane, un politolog şi un avocat, ultimul cu dublă cetăţenie, belarusă şi americană. Serviciul belarus de securitate, care şi-a păstrat, din epoca sovietică, acronimul KGB, a invocat pregătiri pentru o revoltă armată, asezonată cu ocuparea unor obiective cheie şi cu masacrarea preşedintelui, familiei şi colaboratorilor săi.

 


Alte știri
Rusia a pretins, din nou, că Arctica face parte din sfera sa de influență și a somat Occidentul să păstreze distanța

Rusia a pretins, din nou, că Arctica face parte din sfera sa de influență și a somat Occidentul să păstreze distanța

Declarațiile ministrului de Externe, Serghei Lavrov, survin înaintea reuniunii ministeriale a Consiliului Arctic, care va fi organizată în Islanda și în marja căreia el a convenit să discute cu secretarul american de Stat, Antony Blinken.

Comisia Europeană critică decizia Kosovo de a deschide ambasadă la Ierusalim

Comisia Europeană critică decizia Kosovo de a deschide ambasadă la Ierusalim

Bruxellesul regretă că Pristina a deviat de la poziţia Uniunii Europene, cu toate că şi-a stabilit drept prioritate strategică aderarea la structurile comunitare

Bucureștiul cere Kievului să îi implice şi pe etnicii români în consultări aprofundate pe teme ce ţin de drepturile minorităţilor naționale

Bucureștiul cere Kievului să îi implice şi pe etnicii români în consultări aprofundate pe teme ce ţin de drepturile minorităţilor naționale

Comunitatea românească din statul vecin însumează peste 400 de mii de oameni, majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești răsăritene anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu dezintegrarea URSS.

23 May 2021

Timp de citire: 3 min
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat, miercuri, că la nivel comunitar ar trebui luată în calcul instituirea vaccinării obligatorii împotriva COVID-19
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat, miercuri, că la nivel comunitar ar trebui luată în calcul instituirea vaccinării obligatorii împotriva COVID-19

Statisticile confirmă că rata modestă de imunizare e direct proporțională cu numărul deceselor provocate de noul coronavirus.

01 Dec 2021
Românii de pretutindeni au celebrat, miercuri, Ziua Naţională şi împlinirea a 103 ani de la crearea statului naţional unitar
Românii de pretutindeni au celebrat, miercuri, Ziua Naţională şi împlinirea a 103 ani de la crearea statului naţional unitar

În vara lui 1940, în urma unui ultimatum, URSS a anexat atât Basarabia, cât şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin, în prezent, fostelor republici sovietice Moldova şi Ucraina.

01 Dec 2021
Talibanii afgani au cerut, din nou, Statelor Unite să deblocheze cele nouă miliarde și jumătate de dolari ale băncii centrale de la Kabul, înghețate în bănci americane
Talibanii afgani au cerut, din nou, Statelor Unite să deblocheze cele nouă miliarde și jumătate de dolari ale băncii centrale de la Kabul, înghețate în bănci americane

Analiștii spun că banii din America sunt vitali pentru Afganistan, unde economia s-a prăbușit din nou, guvernul nu poate plăti mărfurile importate, iar angajații statului nu și-au mai primit salariile de câteva luni.

01 Dec 2021
Ucraina a cerut NATO să pregătească sancțiuni economice împotriva Rusiei și să-și intensifice cooperarea militară cu Kievul
Ucraina a cerut NATO să pregătească sancțiuni economice împotriva Rusiei și să-și intensifice cooperarea militară cu Kievul

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, avertizase, deja, că orice agresiune a Rusiei contra vecinei sale va costa scump și va fi urmată de consecințe politice și economice.

01 Dec 2021