Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Președintele rus, Vladimir Putin, a promulgat, vineri, legea care interzice colaboratorilor organizațiilor calificate drept extremiste să participe la alegeri

Putin
©EPA-EFE/DMITRI LOVETSKY / POOL  |   Russian President Vladimir Putin arrives to attend a plenary session of the St. Petersburg International Economic Forum (SPIEF) in St. Petersburg, Russia, 04 June 2021.

Președintele rus, Vladimir Putin, a promulgat, vineri, legea care interzice colaboratorilor organizațiilor calificate  drept extremiste să participe la alegeri, act normativ despre care opoziția afirmă că o va neutraliza înaintea scrutinului legsilativ din septembrie. Adoptată de deputați în mai și de camera superioară a parlamentului rus miercuri, legea prevede că persoanele afiliate unor astfel de organizații nu pot fi alese. Analiștii o consideră îndreptată expres contra partizanilor opozantului încarcerat Aleksei Navalnîi, cotat drept cel mai popular adversar al Kremlinului. Unul dintre apropiații acestuia, Leonid Volkov, exilat în Lituania, apreciază că nu e defel un accident faptul că legea a fost promulgată exact în ziua în care Navalnîi împlinește 45 de ani. Dacă va imaginați că Putin a semnat azi din întâmplare, nu știți nimic despre Putin – a afirmat Volkov, care l-a calificat pe președinte drept un demon meschin și perfid. Justiția rusă examinează o cerere a Parchetului privind calificarea drept extremiste a organizațiilor conduse de Navalnîi. Potrivit procurorilor, sub sloganuri liberale, acestea ar încerca să destabilizeze situaţia socială şi sociopolitică din Rusia. Este vorba despre Fondul rus de luptă contra corupţiei (FBK), cunoscut pentru dezvăluirile privind stilul de viaţă opulent şi malversaţiunile aşa-numitelor elite ruse, şi despre birourile regionale coordonate de  Navalnîi, care se ocupau mai ales de organizarea unor manifestaţii de protest şi susţineau, în mod tradiţional, candidaţi locali antisistem. Partizanii opozantului se tem că procedura din justiţie e preludiul pentru scoaterea în afara legii a acestor structuri ale societăţii civile, care deranjează enorm regimul preşedintelui Vladirmir Putin. Analişti independenţi, citaţi de agenţiile de presă, spun că opoziţia va fi, astfel, distrusă, iar autorităţile îşi vor distruge propria legitimitate. Ei adaugă că apropierea alegerilor parlamentare din septembrie sporeşte nervozitatea Kremlinului, care trebuie să gestioneze o economie slăbită de efectele epidemiei de coronavirus, precum şi lehamitea populaţiei după două decenii de domnie discreţionară a lui Putin. Rețeaua de birouri regionale ale fundației conduse de Navalnîi şi-a anunţat, încă din aprilie, autodizolvarea, după ce a fost a fost inclusă de autorități pe lista organizațiilor numite "extremiste și teroriste". Pe temuta listă, de întocmirea căreia se ocupă, pe baza unei legi contra spălării banilor și finanțării terorismului, serviciul rus de informații financiare, Rosfinmonitoring, figurează sute de persoane și organizații rusești și străine, între care sângeroasele grupări jihadiste  Al-Qaida și Statul Islamic. Inamic declarat al Kremlinului, Navalnîi a fost, deja, condamnat, pe 2 februarie, la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru că ar fi încălcat un ordin de control judiciar din 2014, pentru un dosar de delapidare pe care-l califică drept fabricat politic. El acuză autorităţile că vor să-l reducă la tăcere, după ce a supravieţuit, în vara trecută, unei tentative de otrăvire, pentru care îi face responsabili pe Putin și serviciul special al acestuia, FSB, fostul KGB. Arestarea lui Navalnîi, pe 17 ianuarie, la întoarcerea din Germania, după cinci luni de convalescenţă, a dus la manifestaţii de protest, reprimate cu brutalitate în toată ţara și soldate cu mii de arestări. Navalnîi nu e singura marotă a puterii de la Moscova. Săptămâna acesta, poliția rusă a percheziționat casele mai multor opozanți și l-a încarcerat pe fostul director al organizației Open Russia, Andrei Pivovarov, după ce, la Sankt Petersburg, în vest, l-a scos dintr-un avion care se pregătea să decoleze spre Varșovia, în Polonia. Temutul Comitet de anchetă rus, citat de agențiile internaționale, a comunicat că Pivovarov e cercetat într-un dosar penal, pentru participare la activitățile unei organizații non-guvernamentale străine, recunoscută drept indezirabilă în Rusia, vină pentru care el ar putea face șase ani de închisoare. Uniunea Europeană a cerut eliberarea sa imediată și fără condiții și a conchis că noua măsură adoptată de autoritățile ruse confirmă restrângerea spațiului de manifestare pentru societatea civilă, opoziție și vocile critice. Open Russia (Rusia Deschisă), fondată de oligarhul exilat şi inamic al Kremlinului Mihail Hodorkovski, anunţase că-şi încetează activităţile în ţară, de teama prigoanei declanşate de autorităţi. Am decis să ne oprim, închidem birourile regionale – declarase Andrei Pivovarov. El a precizat că toţi membrii mişcării au fost excluşi oficial, iar adeziunile lor revocate, tocmai pentru a evita eventuale urmăriri judiciare. Un proiect de lege introdus în Duma de Stat de deputaţii puterii prevede înăsprirea pedepselor contra membrilor unei organizaţii pe care o lege din 2015, promulgată de preşedintele Vladimir Putin, o numeşte indezirabilă. Un simplu membru al unei astfel de organizaţii e, de acum, pasibil de închisoare. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că scena politică rusă nu se limitează în niciun caz la Open Russia, ci e mult mai bogată şi diversă. Open Russia a fost declarată indezirabilă în 2017, s-a autodizolvat în 2019 şi a reapărut, ulterior, sub acelaşi nume, fără să fi fost înregistrată de ministerul Justiţiei. Mişcarea a fost lansată în 2014, pentru a unifica firava opoziţie pro-europeană din Rusia, la iniţiativa lui Hodorkovski, căzut în dizgraţia Kremlinului, arestat în 2003 şi trecut, vreme de un deceniu, prin închisorile regimului, sub acuzaţiile de furt şi escrocherie la scară mare şi de evaziune fiscală. Graţiat în 2013, el s-a exilat în Occident şi a fondat mai multe mişcări de opoziţie faţă de Putin. 

 


Alte știri
O navă miltară turcească a tras focuri de avertisment asupra unui vapor al gărzii de coastă cipriote

O navă miltară turcească a tras focuri de avertisment asupra unui vapor al gărzii de coastă cipriote

Acum o săptămână, la Nicosia, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reafirmat că Bruxellesul nu va accepta niciodată soluția a două state în Cipru.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Turcia pentru încarcerarea, timp de un an, a fostului corespondent al cotidianului german Die Welt, jurnalistul germano-turc Deniz Yücel

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Turcia pentru încarcerarea, timp de un an, a fostului corespondent al cotidianului german Die Welt, jurnalistul germano-turc Deniz Yücel

Turcia figurează pe locul 153 în lume în clasamentul privind libertatea presei întocmit de celebra organizație non-guvernamentală Reporteri fără frontiere.

Cancelarul german Angela Merkel cere din nou, la Moscova, eliberarea opozantului rus Aleksei Navalnîi

Cancelarul german Angela Merkel cere din nou, la Moscova, eliberarea opozantului rus Aleksei Navalnîi

Preşedintele Vladimir Putin susţine că principalul său opozant nu este deţinut „pentru activităţile sale politice”, ci pentru „o infracţiune penală faţă de parteneri străini”.

05 Jun 2021

Timp de citire: 4 min
România: aproape 20 de mii de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2
România: aproape 20 de mii de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

Sunt cu peste 7.600 mai multe decât luni și este un nou record al numărului de infectări consemnate într-o singură zi de la începutul pandemiei.

25 Jan 2022
Gimnastul ungur Szilveszter Csollany, fost campion olimpic, a murit, la 51 de ani, din cauza COVID-19
Gimnastul ungur Szilveszter Csollany, fost campion olimpic, a murit, la 51 de ani, din cauza COVID-19

El nu voia să se vaccineze și publica, pe contul său de Facebook, mesaje anti-vacciniste.

25 Jan 2022
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Turcia pentru încarcerarea, timp de un an, a fostului corespondent al cotidianului german Die Welt, jurnalistul germano-turc Deniz Yücel
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Turcia pentru încarcerarea, timp de un an, a fostului corespondent al cotidianului german Die Welt, jurnalistul germano-turc Deniz Yücel

Turcia figurează pe locul 153 în lume în clasamentul privind libertatea presei întocmit de celebra organizație non-guvernamentală Reporteri fără frontiere.

25 Jan 2022
Criza din Ucraina: Kremlinul spune că urmărește cu mare îngrijorare acțiunile Statelor Unite
Criza din Ucraina: Kremlinul spune că urmărește cu mare îngrijorare acțiunile Statelor Unite

Americanii și aliații lor europeni și-au reafirmat, la unison, susținerea fără rezerve pentru integritatea teritorială a Ucrainei.

25 Jan 2022