Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, crede că Uniunea Europeană ar trebui să abolească dreptul individual de veto al fiecărui stat membru în materie de politică externă comună

Maas
©EPA-EFE/MARCUS BRANDT  |   Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a afirmat, luni, că Uniunea Europeană ar trebui să abolească dreptul individual de veto al fiecărui stat membru în materie de politică externă comună, pentru a nu deveni ostatica acestei proceduri. El a spus că exercitarea acestui drept poate bloca acțiunea externă a Uniunii și macină însăși coeziunea blocului comunitar. Anterior, remarcă observatorii, un oficial de rang secund de la Berlin nominalizase explicit Ungaria pentru obstrucțiile pe care le provoacă politicii externe comune a Uniunii Europene. Declarațiile reflectă, potrivit analiștilor, frustrarea Germaniei, care-și critică, altminteri, foarte rar partenerii, față de politica suveranistă a guvernului conservator de la Budapesta. Numai în primăvara aceasta, vetoul ungurilor a blocat o declarație comună a europenilor care criticau noua lege a securității impuse de China comunistă în fosta colonie britanică Hong Kong, un nou tratat de comerţ cu ţări din Africa, Caraibe şi Pacific, precum şi un apel la încetarea focului între Israel şi palestinieni. Afinităţile cu comuniştii de la Beijing şi cu statul poliţienesc de la Moscova ale premierului Viktor Orban îi nemulţumesc, de altfel, pe propriii săi compatrioţi. Electoratul urban nu apreciază apropierea lui făţişă de Rusia şi China, de unde Ungaria a importat vaccinuri anti-COVID-19, fiind singura ţară din Uniune care le-a şi utilizat în campania de imunizare. Opoziţia de la Budapesta a protestat vehement şi faţă de anunţul guvernului că universitatea chineză Fudan îşi va construi un campus în capitala ungară, iar primarul, ecologistul liberal Gergely Karacsony, a promis că va bloca proiectul. Karacsony a anunţat, în mai, că va participa la scrutinul intern al opoziţiei, pentru a fi desemnat contracandidatul omului forte al politicii ungare, Viktor Orban, la funcţia de premier, la alegerile din aprilie 2022. Un larg cartel al partidelor de opoziţie din Ungaria a decis să organizeze, în premieră, alegeri primare, pentru a-şi desemna, astfel, cei mai buni candidaţi la scrutinul legislativ de anul viitor. Trialul ar urma să se desfăşoare în septembrie şi octombrie, în fiecare dintre cele 106 districte electorale, şi se va încheia cu desemnarea candidaţilor la Parlament şi cu nominalizarea unuia pentru funcţia de prim-ministru. Prim-planul scenei politice de la Budapesta e dominat, din 2010, de partidul conservator FIDESZ, al lui Viktor Orban, care a câştigat trei rânduri de alegeri parlamentare, graţie divizării opoziţiei şi unei legislaţii ce favorizează partidele mari. Analiştii spun că e prima oară când Orban riscă să piardă puterea, în faţa unei coaliţii care merge de la fosta extremă dreapta, Jobbik, ce s-a redefinit drept de centru-dreapta, până la socialişti, succesori ai fostului partid unic comunist, liberali şi ecologişti. Karacsony, 45 de ani, a beneficiat de sprijinul întregii opoziţii acum doi ani, când a câştigat primăria în dauna candidatului susţinut de Orban. Sondajele privind intenţiile de vot pentru parlamentare plasează FIDESZ şi opoziţia aproape la egalitate. Orban, notează comentatorii, rămâne popular, după ce a redresat economia în urma crizei din 2008, dar în marile oraşe politicile lui sunt mai prost prizate, mai ales după ce a încercat să-şi subordoneze sistemul judiciar şi mass-media şi şi-a atras, astfel, criticile repetate ale Uniunii Europene.

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a afirmat, luni, că Uniunea Europeană ar trebui să abolească dreptul individual de veto al fiecărui stat membru în materie de politică externă comună, pentru a nu deveni ostatica acestei proceduri. El a spus că exercitarea acestui drept poate bloca acțiunea externă a Uniunii și macină însăși coeziunea blocului comunitar. Anterior, remarcă observatorii, un oficial de rang secund de la Berlin nominalizase explicit Ungaria pentru obstrucțiile pe care le provoacă politicii externe comune a Uniunii Europene. Declarațiile reflectă, potrivit analiștilor, frustrarea Germaniei, care-și critică, altminteri, foarte  rar partenerii,  față de politica suveranistă a guvernului conservator de la Budapesta. Numai în primăvara aceasta,  vetoul ungurilor a blocat o declarație comună a europenilor care criticau noua lege a securității impuse de China comunistă în fosta colonie britanică Hong Kong, un nou tratat de comerţ cu ţări din Africa, Caraibe şi Pacific, precum şi un apel la încetarea focului între Israel şi palestinieni. Afinităţile cu comuniştii de la Beijing şi cu statul poliţienesc de la Moscova ale premierului Viktor Orban îi  nemulţumesc, de altfel, pe propriii săi compatrioţi. Electoratul urban nu apreciază apropierea lui făţişă de Rusia şi China, de unde Ungaria a importat vaccinuri anti-COVID-19, fiind singura ţară din Uniune care le-a şi utilizat în campania de imunizare. Opoziţia de la Budapesta a protestat vehement şi faţă de anunţul guvernului că universitatea chineză Fudan îşi va construi un campus în capitala ungară, iar primarul, ecologistul liberal Gergely Karacsony, a promis că va bloca proiectul. Karacsony a anunţat, în mai, că va participa la scrutinul intern al opoziţiei, pentru a fi desemnat contracandidatul omului forte al politicii ungare, Viktor Orban, la funcţia de premier, la alegerile din aprilie 2022. Un larg cartel al partidelor de opoziţie din Ungaria a decis să organizeze, în premieră, alegeri primare, pentru a-şi desemna, astfel, cei mai buni candidaţi la scrutinul legislativ de anul viitor. Trialul ar urma să se desfăşoare în septembrie şi octombrie, în fiecare dintre cele 106 districte electorale, şi se va încheia cu desemnarea candidaţilor la Parlament şi cu nominalizarea unuia pentru funcţia de prim-ministru. Prim-planul scenei politice de la Budapesta e dominat, din 2010, de partidul conservator FIDESZ, al lui Viktor Orban, care a câştigat trei rânduri de alegeri parlamentare, graţie divizării opoziţiei şi unei legislaţii ce favorizează partidele mari. Analiştii spun că e prima oară când Orban riscă să piardă puterea, în faţa unei coaliţii care merge de la fosta extremă dreapta, Jobbik, ce s-a redefinit drept de centru-dreapta, până la socialişti, succesori ai fostului partid unic comunist, liberali şi ecologişti. Karacsony, 45 de ani, a beneficiat de sprijinul întregii opoziţii acum doi ani, când a câştigat primăria în dauna candidatului susţinut de Orban. Sondajele privind intenţiile de vot pentru parlamentare plasează FIDESZ şi opoziţia aproape la egalitate. Orban, notează comentatorii, rămâne popular, după ce a redresat economia în urma crizei din 2008, dar în marile oraşe politicile lui sunt mai prost prizate, mai ales după ce a încercat să-şi subordoneze sistemul judiciar şi mass-media şi şi-a atras, astfel, criticile repetate ale Uniunii Europene.


Alte știri
În Grecia, minorii din categoria de vârstă 12-15 ani pot fi vaccinaţi anti-COVID din luna august

În Grecia, minorii din categoria de vârstă 12-15 ani pot fi vaccinaţi anti-COVID din luna august

„Ar trebui să meargă cu toţii să se vaccineze” – a îndemnat oamenii ministrul Sănătăţii, subliniind că proporţia celor inoculaţi şi spitalizaţi în stare critică este „mai mică de 10%”.

Iranul a anunțat că va semna, în următoarele luni, un parteneriat strategic cu Rusia, similar celui încheiat cu China

Iranul a anunțat că va semna, în următoarele luni, un parteneriat strategic cu Rusia, similar celui încheiat cu China

Analiștii acuză toxicitatea acestor alianțe între republica islamică, regimul comunist de la Beijing și cvasi-dictatura președintelui rus Vladimir Putin.

Opozantul rus Aleksei Navalnîi a anunţat că a intrat în greva foamei

Opozantul rus Aleksei Navalnîi a anunţat că a intrat în greva foamei

El a fost condamnat, în februarie, la doi ani şi jumătate de închisoare, într-un dosar de fraudă din 2014, pe care îl califică drept fabricat la comandă politică.

07 Jun 2021

Timp de citire: 2 min
Un antreprenor din satul Hârtop e singurul contracandidat al liderului separatist transnistrean, Vadim Krasnoselski, la așa-zisele alegeri prezidențiale din decembrie
Un antreprenor din satul Hârtop e singurul contracandidat al liderului separatist transnistrean, Vadim Krasnoselski, la așa-zisele alegeri prezidențiale din decembrie

Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a repetat că nu vrea să se întâlnească nici în viitor cu Krasnoselski.

29 Nov 2021
Taiwanul şi Europa trebuie să lucreze împreună pentru apărarea democraţiei – declară preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen
Taiwanul şi Europa trebuie să lucreze împreună pentru apărarea democraţiei – declară preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen

Şeful grupului de prietenie cu Taiwanul din parlamentul lituanian, Matas Maldeikis, a subliniat că politica guvernului din ţara sa în raporturile cu China şi Taiwanul beneficiază de un sprijin masiv în societate.

29 Nov 2021
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut

Iulia Latynina explică, în Novaya Gazeta, de ce Rusia nu va lupta într-un război, iar mișcările de trupe de la frontiera cu Ucraina reprezintă o încercare de forțare a SUA la dialog.

29 Nov 2021
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la  Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite

Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

29 Nov 2021