Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Fostul ministru german al Agriculturii Christian Schmidt și-a preluat, în mod oficial, prerogativele de Înalt reprezentat al Națiunilor Unite în Bosnia

Object Name: BOSNIA EU DIPLOMACY
©EPA-EFE/FEHIM DEMIR  |   The new High Representative and EU Special Representative in Bosnia and Herzegovina, German diplomat Christian Schmidt

Germanul Christian Schmidt și-a preluat, în mod oficial, prerogativele de Înalt reprezentat al Națiunilor Unite în Bosnia. Fost ministru al Agriculturii în guvernul de la Berlin, Schmidt preia funcția de la austriacul Valentin Inzko, care a îndeplinit-o timp de 12 ani. Principala misiune a Înaltului reprezentant e aceea de a veghea la respectarea acordurilor de pace de la Dayton, ce au pus capăt sângerorului conflict intercomunitar din Bosnia, soldat, între 1992 și 1995, cu peste o sută de mii de morți. 

Luna trecută, Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a respins, cu o majoritatea zdrobitoare, un proiect rusesc de rezoluție care prevedea închiderea Biroului ONU din Bosnia pe  31 iulie 2022. Susținut de China, proiectul n-a primit decât două voturi pentru, ale reprezentanților Moscovei și Beijingului, în timp ce toți ceilalți membri ai Consiliului, occidentali, asiatici, africani sau sud-americani, s-au abținut. Ca să fie adoptată, rezoluția avea nevoie de cel puțin nouă voturi favorabile din partea celor 15 țări din CSONU, cu condiția ca niciunul dintre membrii permanenți (Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Rusia și China) să nu-și exercite dreptul de veto.

Analiștii susțin că eșecul inițiativei rusești era previzibil, după ce diplomații occidentali au acuzat vehement Moscova că încearcă să decredibilizeze Biroul Înaltului reprezentant al ONU la Sarajevo și pe noul titular al funcției, Christian Schmidt. Rușii acuză Biroul de părtinire și de ostilitate față de prietenii și protejații lor sârbi bosniaci. Pentru occidentali, supervizarea internațională a situației din Bosnia rămâne imperativă, pe fondul unei păci fragile între comunități și al proiectelor secesioniste.  

După război, ţara e divizată administrativ între federația croato-musulmană și republica sărbilor bosniaci, legate prin instituţii centrale. Președinții celor trei comunități asigură, prin rotație, șefia statului. Recent, atât Bruxellesul, cât şi Washingtonul au repetat că susţin integritatea teritorială a Bosniei, după ce o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene a provocat consternare la Sarajevo. Suntem categoric împotriva modificării graniţelor – a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, iar cel al Departamentului american de Stat, Ned Price, a subliniat că ideea generează instabilitate şi redeschide răni în regiune. Nota a apucat, însă, să alimenteze temerile privind o schimbare de strategie a Bruxellesului, care pledase, anterior, pentru consolidarea în regiune a națiunilor civice, capabile să depășească fracturile etnice și confesionale. Publicată iniţial în media din Slovenia şi atribuită premierului conservator Janez Jansa, nota i-ar fi fost, deja, trimisă preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, ca schiță a politicii comunitare în regiune în mandatul sloven al preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii, dintre 1 iulie și 31 decembrie 2021. Jansa a negat că textul îi aparține și l-a calificat drept un fals. Potrivit unor surse de la Bruxelles, statele membre ale Uniunii nici nu l-ar fi primit. Nota apreciază că obstacolul major pentru integrarea europeană a  Balcanilor de Vest sunt problemele etnice nesoluţionate și, de aceea, pledează pentru crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari. Regiunea autonomă a sârbilor bosniaci ortodocși ar urma să intre sub autoritatea Serbiei, cantoanele croate catolice din Herțegovina să revină Croaţiei, Bosnia ar rămâne un mic stat aproape exclusiv musulman, iar fosta provincie sârbă Kosovo, majoritar musulmană și albanofonă, s-ar uni cu Albania.

În Bosnia, proiectul e considerat o nouă ameninţare la adresa integrităţii teritoriale – i-a comunicat lui Charles Michel membrul musulman al preşedinţiei colegiale tripartite de la Sarajevo, Sefik Dzaferovic. El crede că astfel de iniţiative ar putea conduce la un nou război în regiune. Emulați de aderarea Croației la NATO, unii lideri de la Sarajevo pledează pentru un pas similar din partea Bosniei, în timp ce comunitatea sârbă, foarte legată de Belgrad și Moscova, se opune categoric. "Colaborarea cu NATO este acceptabilă, dar nu şi aderarea la această alianţă militară" - afirma Dodik la începutul anului. "Repet de luni de zile acelaşi lucru, pentru a înţelege în sfârşit şi cei care pledează pentru aderare, că nu va veni nimeni din afară să ne oblige să acceptăm aşa ceva" - a mai spus el. Dodik a adăugat că toate statele, inclusiv Serbia, au o anumită formă de colaborare cu NATO. "Înainte şi Rusia a colaborat cu NATO. În acest moment relaţiile sunt îngheţate, dar în viitor este posibilă o anumită formă de colaborare" – crede membrul sârb al preşedinţiei bosniace. 


Alte știri
Șase magistrați români vor fi procurori europeni

Șase magistrați români vor fi procurori europeni

Promovat din ințiativa fostei eurodeputate Monica Macovei, ex-ministru al Justiției la București, și condus de Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă DNA, EPPO este o structură anticorupție a Uniunii Europene

Varșovia anunță că sute de migranți ilegali au încercat, din nou, să treacă granița dintre Belarus și Polonia

Varșovia anunță că sute de migranți ilegali au încercat, din nou, să treacă granița dintre Belarus și Polonia

Incidentele survin după ce regimul autoritar de la Minsk anunțase că migranții blocați în frig, prin pădurile de la frontieră, sunt relocați într-un așa-numit centru logistic.

03 Aug 2021

Timp de citire: 3 min
Criza gazelor: Chişinăul le cere ruşilor o amânare a plăţilor pentru ianuarie
Criza gazelor: Chişinăul le cere ruşilor o amânare a plăţilor pentru ianuarie

Vicepremierul Andrei Spînu crede că Gazprom, în calitate de acționar principal al Moldovagaz, ar putea face o concesie Republicii Moldova.

18 Jan 2022
Criza din Ucraina: Canada a trimis în Ucraina un mic contingent al forţelor sale speciale
Criza din Ucraina: Canada a trimis în Ucraina un mic contingent al forţelor sale speciale

Militarii canadieni ar urma să evacueze personalul diplomatic al ţării lor în cazul unui atac rusesc la scară largă.

18 Jan 2022
Parlamentul European îşi alege, marţi, preşedintele
Parlamentul European îşi alege, marţi, preşedintele

Favorită e malteza Robeta Metsola, eurodeputată din 2013, membră a Partidului Naţionalist din ţara sa şi reprezentantă a grupului de centru-dreapta al popularilor europeni.

18 Jan 2022
Criza din Ucraina: Parchetul de la Kiev a cerut arestarea fostului preşedinte Petro Poroşenko, acuzat de înaltă trădare
Criza din Ucraina: Parchetul de la Kiev a cerut arestarea fostului preşedinte Petro Poroşenko, acuzat de înaltă trădare

Poroşenko, un miliardar care a făcut avere producând ciocolată, riscă până la 15 ani de închisoare.

18 Jan 2022