Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Formațiunea premierului armean în exercițiu, Nikol Pașinian, și-a adjudecat majoritatea în noul Parlament la alegerile legislative anticipate de duminică

Object Name: ARMENIA PARLIAMENTARY ELECTIONS
©EPA-EFE/NAREK ALEKSANYAN  |   Armenian Prime Minister Nikol Pashinyan casts his ballot at a polling station in Yerevan, Armenia, 20 June 2021.

Formațiunea premierului armean în exercițiu, Nikol Pașinian, și-a adjudecat majoritatea în noul Parlament la alegerile legislative anticipate de duminică. Comisia Electorală Centrală a anunțat, luni, în zori, după numărarea totalității voturilor, că partidul Contractul Civil a obținut 53,9% din sufragii, mult peste al doilea clasat, blocul electoral condus de fostul șef al statului, Robert Kocearian.  Acesta din urmă nu și-a recunoscut înfrângerea și a acuzat fraude masive. Circa 2,6 milioane de alegători au fost aşteptaţi la urne pentru a alege 101 deputaţi, cu un mandat de cinci ani. Au participat la scrutin patru blocuri electorale şi 22 de partide, un record în cele trei decenii de independenţă post-sovietică. Alegerile au avut loc la mai puţin de un an după înfrângerea categorică din scurtul război purtat, în toamna lui 2020, contra Azerbaidjanului. Deşi acuzat, atât de opoziţie, cât şi de şefii armatei, că e responsabil pentru dezastrul de pe front, Paşinian a sperat să rămână la putere în urma scrutinului. Fost jurnalist, închis timp de doi ani din motive politice, el a preluat şefia guvernului în 2018, după un val de proteste paşnice, cu promisiunea că va îndepărta aşa-zisele elite corupte, dar popularitatea sa părea erodată de războiul soldat cu circa şase mii de morţi şi cu cedarea unor teritorii importante către Azerbaidjan. Numită Relansarea Armeniei, noua forţă politică a lui Kocearian promisese că, dacă va câştiga scrutinul de pe 20 iunie, va reface economia şi va recupera teritoriile pierdute după războiul cu Azerbaidjanul. Întâi lider al regiunii separatiste azere cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah, din 1994 până în 1997, apoi premier la Erevan în 1997-1998, Kocearian a fost preşedintele Armeniei  între 1998 și 2008. În cea mai mare parte a mandatelor sale, între 2001 și 2007, economia a crescut, în medie, cu 12% anual, în mare măsură graţie unui autentic boom înregistrat în domeniul construcțiilor. Analiştii remarcă simpatia de care încă se bucură fostul preşedinte şi notează că revenirea sa pe scena politică survine după ce  Paşinian a demisionat, dar a anunţat că va gestiona afacerile curente până la alegeri. Erevanul controlează, de facto, graţie separatiştilor armeni, o parte din regiunea Nagorno-Karabah, dar a pierdut, în conflictul din 2020, oraşul-simbol Şuşa, precum şi zone azere din jurul Karabahului. Această înfrângere a fost percepută de armeni drept o umilinţă naţională, iar armata a cerut plecarea premierului, în timp ce acesta a afirmat că e victima unei tentative de puci. Rusia, protectoarea tradițională a Armeniei, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu tensiunile politice în creştere la Erevan, iar Turcia, dușmanul istoric al armenilor și aliatul azerilor, a 'condamnat cu fermitate' tentativa de puci. În ajunul demisiei lui Pașinian, Armenia a obținut un enorm succes diplomatic, după ce președintele american, Joe Biden, a devenit primul lider de la Casa Albă ce recunoaște genocidul antiarmenesc declanșat, acum 106 ani, de imperiul otoman. Sângerosul conflict azero-armean datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate forţat în imperiul roşu. 

Propaganda de Razboi
Alte știri
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a revizuit, marţi, în scădere numărul secţiilor de votare din Transnistria

Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a revizuit, marţi, în scădere numărul secţiilor de votare din Transnistria

În mod tradițional, alegătorii din localitățile controlate de separatiști votează candidați ai stângii filoruse, fie aceasta comunistă, socialistă sau populistă.

Parlamentul European i-a ridicat, marţi, imunitatea grecului Ioannis Lagos, fost membru al partidului neo-nazist Zori Aurii

Parlamentul European i-a ridicat, marţi, imunitatea grecului Ioannis Lagos, fost membru al partidului neo-nazist Zori Aurii

El el unul dintre cei circa 40 de membri ai formaţiunii condamnaţi, în octombrie 2020, la Atena, după un proces care a durat mai bine de cinci ani.

RĂZBOI ÎN UCRAINA: Tot mai mulţi finlandezi vor ca ţara lor să adere la NATO

RĂZBOI ÎN UCRAINA: Tot mai mulţi finlandezi vor ca ţara lor să adere la NATO

Petiţiile care solicită admiterea în Alianţă au adunat zeci de mii de semnături, iar sondajele de opinie atestă, în premieră, că finlandezii pro-aderare au devenit majoritari.

21 Jun 2021

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 2 min
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Negocieri suspendate
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Negocieri suspendate

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak crede că Moscova nu pricepe că războiul nu mai are loc după regulile, calendarul sau planurile sale.

Veridica News
Veridica News
17 May 2022
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Peste 950.000 de refugiați în România
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Peste 950.000 de refugiați în România

Fluxul e, din nou, în ușoară scădere.

Veridica News
Veridica News
17 May 2022
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Curtea Penală Internațională trimite pe teren zeci de achetatori
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Curtea Penală Internațională trimite pe teren zeci de achetatori

Violul și crima, practici curente ale armatei ruse – acuză celebra organizaţie pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch.

Veridica News
Veridica News
17 May 2022
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Vot copleșitor pentru aderarea la NATO în parlamentul finlandez
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Vot copleșitor pentru aderarea la NATO în parlamentul finlandez

Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, merge, joi, la Casa Albă.

Veridica News
Veridica News
17 May 2022