Ca orice altă autocrație, regimul Lukașenko nu a tolerat vreodată existența unor organizații pe care să nu le controleze, iar grupările de suporteri microbiști nu fac excepție. Cu toate acestea, înainte de 2014, Minskul nu a purtat o campanie de represiune sistematizată împotriva ultrașilor. Autoritățile au încercat să le limiteze activitatea, jandarmeria lua uneori cu asalt tribunele stadioanelor, mai ales când erau folosite materiale pirotehnice, iar ocazional unii ultrași erau arestați.
Evenimentele din Ucraina vecină aveau să schimbe această stare de fapt. Ultrașii ucraineni au jucat un rol esențial în timpul Revoluției Demnității, iar ulterior au fost primii care s-au alăturat forțelor de voluntari care au luptat împotriva separatiștilor susținuți de Rusia în estul Ucrainei.