Etnicii ruși din România sunt discriminați, potrivit unei narațiuni false promovate de un membru al acestei comunități, diaconul Tudor (Feodor) Afanasov, decorat de Rusia, dar exclus din asociația reprezentativă a rușilor lipoveni din România.
ȘTIRE: [...] Mă adresez tuturor: Vechi credincioși ruși / ruși lipoveni, ruși, ruși, oameni care aparțin lumii ruse, care simpatizează cu cultura rusă sau care pur și simplu vorbește rusa. Vă rog să mă înțelegeți: momentan nu pot anunța public cu cine vor avea loc aceste întâlniri, dar pot spune clar – semnalul nostru a fost acceptat și există disponibilitatea de a lucra la o strategie reală de protecție a comunității vorbitoare de rusă și rusă din România. Pentru ca aceste discuții să fie cât mai serioase și bine întemeiate, am nevoie de ajutorul vostru: trimiteți orice caz specific de abuz, discriminare, intimidare, abuz, opresiune, umilire sau marginalizare pe care le-ați întâlnit personal, asistat sau cunoscut. Nu contează dacă s-a întâmplat la muncă, la școală, într-un spațiu public, pe internet sau în orice alt context. Avem nevoie de fapte, exemple clare și dovezi reale. Au fost deja inițiate cazuri penale împotriva celor care considerau normal să insulte și să discrediteze etnicii ruși doar pentru că astăzi li se pare „la modă” unora să bată întreaga comunitate. După terminarea anchetei, revenim cu detalii. Vor fi urmate și măsuri legale împotriva celor care continuă să folosească funcțiile oficiale sau influența lor publică pentru a ne determina să renunțăm la identitatea noastră. Totul trebuie făcut cu demnitate, calm și în cadrul legii, dar tăcerea nu mai este o opțiune. Datoria noastră este să luptăm pentru dreptul de a ne păstra vie limba, credința, cultura și memoria strămoșilor noștri [...].
[...] S-a ajuns la punctul în care oamenii se tem să vorbească, să pună întrebări, să-și exprime opiniile de teama de a fi atacați, etichetați, presați sau chiar excluși din organizații doar pentru că nu se încadrează într-o anumită tabără. Și mai trist este că îi stigmatizează pe cei care nu se tem, cărora, în ciuda vremurilor de azi, nu le este rușine să spună că este un descendent al strămoșilor veniți din Rusia, că își acceptă rădăcinile și că este rus. Nu ar trebui să fie motiv de rușine, atacuri sau izolare. Face parte din identitatea noastră, istoria noastră și amintirea familiilor noastre [...];
[...] Parcă, de la o zi la alta, situațiile pe care mi le semnalați devin tot mai dure și mai greu de acceptat. Nu mai vorbim doar despre comentarii răutăcioase, despre atacuri în online sau despre presiuni între adulți, ci despre copii, despre școală, despre marginalizare, intimidare și familii care au ajuns să ia decizii dureroase doar pentru a-și proteja copiii [...].
NARAȚIUNE: Etnicii ruși din România sunt discriminați, oprimați, iar copiii sunt stigmatizați doar pentru că își declară rădăcinile rusești.
OBIECTIV: Promovarea narațiunilor rusești privind „rusofobia” și „discriminarea minorităților rusești”. Astfel de narațiuni sunt menite să justifice acțiunile ale Rusiei (care „se apară” sau își „protejează” conaționalii) și să submineze sprijinul pentru măsurile luate ca răspuns la aceste acțiuni (sancțiuni economice, asistența acordată Ucrainei etc.). Promovarea acestor narațiuni poate avea și un efect secundar, lucrând în favoarea politicienilor din sfera suveranistă care au un discurs similar.
Minoritatea rusă din România beneficiază de aceleași drepturi ca restul minorităților
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Rușii lipoveni (staroverii) sunt recunoscuți oficial de statul român ca minoritate etnică și beneficiază de toate drepturile prevăzute de Constituție și de legislația din România care protejează minorităților naționale. Ei sunt reprezentați în parlament de Asociația „Comunitatea Rușilor Lipoveni din România” (CRLR), prin deputatul Silviu Feodor, și primesc bani de la bugetul de stat pentru activități culturale, educaționale, editoriale, evenimente publice etc., toate acestea având ca obiectiv păstrarea identității culturale. Ca orice altă comunitate etnică din România, rușii au dreptul la folosirea limbii materne, iar statul finanțează și studierea istoriei și a limbii materne.
Minorităților le este, de asemenea, respectată libertatea religioasă, iar rușii lipoveni au biserici proprii, care funcționează legal, fără restricții sau limitări, comunitatea putând să-ți practice în libertate totală credința de rit vechi.
„Staroverii”, adică rușii lipoveni, au fost prigoniți din Imperiul Rus începând cu secolul al XVII-lea, după ce au refuzat reformele religioase ale Patriarhului rus Nikon și s-au așezat în țările din jur, ajungând astfel și în România, cu precădere în Sarichioi, Jurilovca, Slava Rusă, Carcaliu (județul Tulcea). Reprezintă o comunitate etnică și religioasă de origine rusă, dar care păstrează o religie, istorie și tradiții diferite și vorbesc un dialect al limbii ruse care păstrează forme vechi ale limbii.
În localitățile unde comunitatea este numeroasă ori chiar majoritară, rușii lipoveni își păstrează strict obiceiurile și le transmit din generație în generație, spre exemplu în Slava Rusă, Sarichioi, Jurilovca sau Carcaliu.
Pe de altă parte, în România nu există legi care să limiteze drepturile etnicilor ruși sau ale altor minorități, toți au aceleași drepturi civile, politice și economice ca orice cetățean român, iar România este evaluată de organisme internaționale care veghează la protejarea drepturilor minorităților, spre exemplu Consiliul Europei.
Nu în ultimul rând, rușii lipoveni ocupă funcții publice și participă la viața societății, o influențează și o conduc în mai multe cazuri. Există primari, consilieri locali, profesori, oameni de afaceri, funcționari publici sau parlamentari ai comunității ruse.
Alegațiile privind discriminarea nu sunt susținute de dovezi, sunt respinse de CNCD și de reprezentanții comunității ruso-lipovene, iar Afanasov a lăsat de înțeles că a mințit
Nu există dovezi sau sesizări referitoare la discriminarea etnicilor ruși și cu atât mai puțin referitoare la oprimarea lor sau la o așa-zisă „rusofobie”, fapt confirmat chiar de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), într-un răspuns pentru deputatul rus lipovean Silviu Feodor. Mai mult, Comunitatea Rușilor Lipoveni s-a delimitat de afirmațiile diaconului rus Tudor (Feodor) Afanasov și a transmis public printr-un comunicat de presă că rușii lipoveni sunt o minoritate istorică bine integrată, loială statului român, fără cazuri de discriminare a membrilor comunității.
În sfârșit, Afanasov însuși și-a revizuit poziția. În primul rând, după ce alegațiile sale au fost respinse de CNCD și de Silviu Feodor, toate postările sale de pe Facebook au fost șterse (Afanasov spune că a făcut-o altcineva). Ulterior, el a scris pe Facebook că nu susține că ar exista o politică a statului român împotriva comunității ruse și că se referă la presupuse cazuri individuale care ar trebui investigate sau care sunt investigate deja, nu la o discriminare sistemică. Însă informațiile Veridica arată că până la acest moment nu sunt cunoscute în rândul parchetelor cazuri de discriminare a etnicilor ruși care ar fi anchetate.
Rusofobia și discriminarea rușilor, narațiuni false folosite de Kremlin pentru a-și justifica politica imperială
CONTEXT: Existența „rusofobiei” și discriminarea/persecutarea comunităților rusofone (care, desigur, trebuie „protejate” de către patria-mamă) reprezintă două din temele predilecte ale propagandei Kremlinului. Ambele sunt folosite pentru ca Rusia să se poată victimiza și pentru a-i justifica politicile agresive, inclusiv invadarea Ucrainei. Prima dintre aceste teze, cea privind rusofobia, este folosită în narațiuni care vizează mai ales Occidentul, în timp ce cea de-a doua a țintit în special țările ex-sovietice (Ucraina, statele baltice, Republica Moldova, Georgia, mai recent Armenia). „Rusofobia” e mantra Rusiei pentru a explica politici care nu-i convin (de exemplu sancțiunile economice, sprijinirea Ucrainei, expulzarea diplomaților ruși etc.) când, de fapt, acele politici sunt generate chiar de acțiunile Rusiei (invadarea Ucrainei, spionaj, asasinate și sabotaje comise pe teritoriul altor țări, campanii de dezinformare, amestec în procesele electorale etc.).
Teza privind persecutarea minorității ruse este una recentă în România, dar țara a fost expusă în ultimii ani unui val de narațiuni și meta-narațiuni false care fie au avut ca origine Rusia, fie au fost amplificate de aceasta. Vezi, de exemplu, narațiunile privind pandemia de Covid și vaccinurile, cele cu privire la războiul din Ucraina și politicile acestui stat vis-a-vis de România și/sau de comunitățile românești de pe teritoriul său ș.a.m.d. Răspândirea acestor narațiuni este dublată și de apariția unor voci asumat pro-ruse, în special în zona partidelor extremiste din România. De altfel, Rusia este suspectată că ar fi încercat să manipuleze sistemul electoral din România în favoarea lui Călin Georgescu, un politician care încearcă în mod vizibil să îl imite pe Putin chiar și în ceea ce privește imaginea.
Afanasov pretinde că reprezintă interesele rușilor lipoveni, dar aceștia se delimitează de diacon
Tudor (Feodor) Afanasov, cel care a emis teza privind discriminarea rușilor, este un personaj controversat. În anul 2014, când Rusia a invadat și anexat Crimeea, Afanasov a înființat Asociația Camera de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă, care în pofida numelui nu face parte din circuitul Camerelor de Comerț și Industrie din România. În 2025, Afasanov a fost decorat de Rusia cu prilejul Zilei Victoriei. De notat că prelatul – un susținător al lui Călin Georgescu – ar fi fost și beneficiarul unor finanțări directe venite din Rusia. Nu în ultimul rând, Afasanov a fost exclus din CRLR, organizația reprezentativă a rușilor lipoveni din România, dar afirmă că excluderea sa ar avea legătură cu neplata cotizației, nu cu legăturile cu Moscova.
