Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

News

Parlamentul Republicii Moldova se întrunește, vineri, în sesiune extraordinară, pentru a acorda votul de învestitură Guvernului format de Natalia Gavriliță

Object Name: MOLDOVA PARLIAMENTARY ELECTIONS
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   A man passes in front of the parliament building in Chisinau, Moldova

Parlamentul Republicii Moldova se întrunește, vineri, în sesiune extraordinară, pentru a acorda votul de învestitură Guvernului format de Natalia Gavriliță și programului său de guvernare. Potrivit Radio Chișinău, noul executiv va avea 13 ministere față de nouă în prezent și doi vicepremieri fără portofoliu. Guvernul își va intensifica activitatea în vederea consolidării parteneriatului strategic cu România, pentru integrarea europeană a Republicii Moldova – promite programul prezentat de premierul desemnat, fost ministru de Finanțe.

În echipa sa executivă, la șefia Externelor revine Nicolae Popescu, care a mai deținut acest portofoliu acum doi ani. Justiția, un domeniu  perceput drept foarte sensibil atât de cetățenii republicii, cât și de partenerii occidentali ai acesteia, va fi condusă de deputatul Sergiu Litvinenco.  Militarul de carieră Anatolie Nosatîi preia ministerul Apărării. La Interne vine consiliera președintei pro-occidentale Maia Sandu în domeniul apărării și securității naționale, Ana Revenco. 

Natalia Gavriliţă a fost desemnată premier de președinta pro-occidentală Maia Sandu, după ce a fost propusă de partidul prezidențial  Acţiune şi Solidaritate (PAS), fondat de șefa statului și care a câștigat detașat alegerile parlamentare anticipate de pe 11 iulie. După redistribuirea voturilor partidelor care nu au depășit pragul electoral, PAS are 63 din cele 101 mandate de deputat, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), condus de foștii șefi filoruși ai statului, comunistul Vladimir Voronin și socialistul Igor Dodon, 32, iar  partidul populist al oligarhului fugar Ilan Șor, protagonistul mai multor dosare grele de corupție, 6. 

Președinta  Maia Sandu a anunțat, pe 28 aprilie, că a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului dominat de stânga filorusă și a convocat alegeri legislative anticipate pe 11 iulie. Decizia a fost luată după ce magistrații Curții Constituționale au declarat neconstituțională starea de urgență, în timpul căreia Legislativul nu putea fi dizolvat și astfel nu se puteau convoca alegeri parlamentare anticipate. Două propuneri de premier făcute de Maia Sandu au eşuat, după ce Natalia Gavriliţă le-a cerut ea însăşi deputaţilor să n-o voteze, iar Igor Grosu n-a putut fi învestit din lipsă de cvorum în Parlament.

Comentatorii spun că şefa statului a urmărit epuizarea procedurilor constituţionale fără să fie învestit un nou guvern, pentru a putea dizolva cât mai rapid fostul legislativ, considerat cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente. Aleasă preşedinte cu un program pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu i-a acuzat, în repetate rânduri, pe foștii deputați că vor să-i saboteze autoritatea și a pledat pentru organizarea de alegeri legislative anticipate, pentru  ca Parlamentul s-o ajute în combaterea corupţiei şi a pandemiei de coronavirus.

 

Tags: Maia Sandu

Other news
Peste 200 de posturi de radio poloneze au protestat, într-o scrisoare deschisă, faţă de legea care le obligă să emită în polonă aproape jumătate din conţinuturile lor

Peste 200 de posturi de radio poloneze au protestat, într-o scrisoare deschisă, faţă de legea care le obligă să emită în polonă aproape jumătate din conţinuturile lor

Aceasta face parte dintr-un pachet legislativ mai amplu, perceput ca o tentativă de a asfixia economic mass-media cele mai vulnerabile şi critice faţă de guvern.

Guvernul conservator ungar neagă că şi-ar spiona opozanții politici și din mass-media

Guvernul conservator ungar neagă că şi-ar spiona opozanții politici și din mass-media

Șeful diplomației de la Budapesta, Peter Szijjarto, susține că directorul general al serviciului de informații i-a dat asigurări că nu există nicio formă de colaborare pe această temă cu organismele similare din Israel.

GRANI.RU: Putin face recurs la Ribbentrop

GRANI.RU: Putin face recurs la Ribbentrop

Cu prilejul comemorării a 80 de ani de la invazia Germaniei în URSS, Vladimir Putin a publicat în ziarul german Die Zeit articolul „Deschişi, în pofida trecutului”. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului Dmitrii Peskov, Putin ar fi scris el însuşi acest articol în limba germană. O fi sau nu aşa, publicarea acestuia nu este adresată publicului rusesc, ci, în primul rând, celui german şi, mai larg, societăţii occidentale, scrie Boris Sokolov pe grani.ru

05 Aug 2021

2 minutes read
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat, miercuri, că la nivel comunitar ar trebui luată în calcul instituirea vaccinării obligatorii împotriva COVID-19
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat, miercuri, că la nivel comunitar ar trebui luată în calcul instituirea vaccinării obligatorii împotriva COVID-19

Statisticile confirmă că rata modestă de imunizare e direct proporțională cu numărul deceselor provocate de noul coronavirus.

01 Dec 2021
Românii de pretutindeni au celebrat, miercuri, Ziua Naţională şi împlinirea a 103 ani de la crearea statului naţional unitar
Românii de pretutindeni au celebrat, miercuri, Ziua Naţională şi împlinirea a 103 ani de la crearea statului naţional unitar

În vara lui 1940, în urma unui ultimatum, URSS a anexat atât Basarabia, cât şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin, în prezent, fostelor republici sovietice Moldova şi Ucraina.

01 Dec 2021
Talibanii afgani au cerut, din nou, Statelor Unite să deblocheze cele nouă miliarde și jumătate de dolari ale băncii centrale de la Kabul, înghețate în bănci americane
Talibanii afgani au cerut, din nou, Statelor Unite să deblocheze cele nouă miliarde și jumătate de dolari ale băncii centrale de la Kabul, înghețate în bănci americane

Analiștii spun că banii din America sunt vitali pentru Afganistan, unde economia s-a prăbușit din nou, guvernul nu poate plăti mărfurile importate, iar angajații statului nu și-au mai primit salariile de câteva luni.

01 Dec 2021
Ucraina a cerut NATO să pregătească sancțiuni economice împotriva Rusiei și să-și intensifice cooperarea militară cu Kievul
Ucraina a cerut NATO să pregătească sancțiuni economice împotriva Rusiei și să-și intensifice cooperarea militară cu Kievul

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, avertizase, deja, că orice agresiune a Rusiei contra vecinei sale va costa scump și va fi urmată de consecințe politice și economice.

01 Dec 2021