Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

News

Istories: Generalul şi frăţia sângeroasă

Istorie
©captură istories.media 
Prim-vicedirectorul FSB numit de Vladimir Putin are legături cu mai mulţi lideri ai lumii interlope, care au fost învinuiţi în zeci de omoruri şi răpiri, se arată într-o investigație Istories semnată de Roman Anin.

"Recent, presa rusă a anunţat că Putin l-a numit pe Serghei Korolev prim-vice director al Serviciului Federal de Securitate (FSB). Informaţia a fost confirmată de secretarul de presă al preşedintelui, Dmitrii Peskov. Până a fi numit în această funcţie, Korolev a condus Serviciul de Securitate Economică, iar mai devreme – Direcţia de securitate internă a FSB. Aceasta e toată informaţia oficială din biografia lui Serghei Korolev – cel mai obscur conducător din serviciile speciale ruseşti.

„Istories” a discutat cu persoane care îl cunosc pe noul adjunct al FSB şi a studiat mai multe dosare de răsunet, în care apare numele acestuia. Am reuşit să identificăm detalii necunoscute din controversata biografie a lui Serghei Korolev, care se adevereşte că este în legătură cu mai mulţi lideri ai lumii interlope, acuzaţi de omoruri la comandă şi răpiri de oameni. Chiar dacă în mass-media au fost publicate unele detalii despre relaţiile cekistului cu lideri ai grupărilor criminale organizate, aceasta nu i-a influenţat avansarea în funcţie. Cum de i-a reuşit?

Killerii din Bratsk

Serghei Korolev s-a născut în 1962 în oraşul Bişkek. Din relatările câtorva cunoscuţi ai noului adjunct al FSB, Korolev provine dintr-o familie de militari – tatăl său a fost comandantul unei unităţi militare şi era prieten cu Victor Zubkov, cu care mergea împreună la vânătoare.

La începutul anilor 1990, Victor Zubkov era adjunctul lui Vladimir Putin în Comitetul pentru relaţii externe a Primăriei Sankt-Petersburg. După ce Putin a devenit preşedintele Federaţiei Ruse, Zubkov a început să avanseze în carieră.  În 1999 a devenit vice ministru pe impozite şi taxe, în 2007 – şef al Guvernului, iar în 2008 – preşedintele Consiliului de directori al Gazprom. Zubkov va juca un rol important în viitorul lui Serghei Korolev.

Foştii colegi ai lui Korolev şi angajaţi ai altor organe de drept care l-au cunoscut pe noul vice director al FSB, susţin că în pofida relaţiilor bune pe care le are, Korolev şi-a clădit de unul singur cariera, deoarece este „un anchetator meseriaş” (una din cele mai înalte aprecieri în acest mediu). Până a ajunge în fotoliul de prim-vice director, el a lucrat în FSB ca şef de secţie, şef de serviciu, şef de direcţie.

Dar, oricât de priceput ar fi Korolev, a avut perioade critice în biografia sa, când părea că nu doar cariera îi este ameninţată şi i-ar fi prins bine relaţiile cu prietenii lui Vladimir Putin. Una din acele crize a avut loc în 2004.

În martie 2004, ofiţerii de investigaţie  din departamentul de urmărire penală din Sankt-Petersburg l-au reţinut pe Oleg Makavoz, originar din regiunea Irkutsk. Acesta era cunoscut oficial ca om de afaceri, activist civic şi politician, a candidat chiar şi pentru Duma de stat. Însă, conform anchetei, Makavoz, numit şi Maclaud, era membru al unei grupări criminale. Această grupare a fost organizată în oraşul Bratsk din regiunea Irkutsk, iar cu timpul activitatea acesteia s-a extins şi în alte regiuni ale Rusiei, inclusiv în Sankt-Petersburg. Liderul grupării „Bratsk”, conform mass-media ruseşti inclusiv celei de stat, era considerat antreprenorul Vladimir Tiurin, alias Tiurik. Autorităţile SUA l-au inclus pe Tiurin în lista de sancţiuni, ca lider al unei organizaţii criminale transnaţionale.

Oleg Makavoz conducea o companie de securitate „Strong” din Sankt-Petersburg, în care lucrau foşti angajaţi ai serviciilor speciale, implicaţi într-o serie de omoruri la comandă de rezonanţă. În 2009, Makavoz a fost condamnat la 23 de ani de închisoare pentru asasinarea liderului grupării criminale organizate „Kazani”, Rustam Ravilov, răpire de persoane şi extorcare.

În acea perioadă, Serghei Korolev lucra în Serviciul securitate economică din cadrul FSB din Sankt-Petersburg şi regiunea Leningrad. El era responsabil de lupta cu criminalitatea organizată şi de relaţiile cu organele de drept. Cercetând legăturile lui Makavoz, ofiţerii de urmărire penală din Sankt-Petersburg au constatat că Serghei Korolev era în legătură strânsă cu capul killerilor din Bratsk. Iar caracterul acestor relaţii, conform anchetatorilor, părea o cooperare reciproc avantajoasă.

În apărarea lui Serghei Korolev, colegii afirmă că Oleg Makavoz ar fi fost o sursă importantă de informaţii. Relaţia dintre anchetator şi sursă este una dintre cele mai complexe, chiar filosofice, probleme în activitatea serviciilor speciale. Ca să obţii informaţii preţioase, trebuie să dai ceva în schimb, iar uneori să-ţi ajuţi sursa. Care ar fi linia roşie în activitatea operativă, ca să nu fii acuzat de protecţia infractorilor?

Mai mult ca atât, după cum afirmă interlocutorii „Istories”, cazul Makavoz a fost nu doar o anchetă de răsunet, dar un episod al unui război pentru influenţă dintre miliţie şi FSB, în speţă, dintre Serghei Korolev şi Vladislav Piotrovskii, la acea vreme şef al miliţiei criminale, ulterior şeful Direcţiei de Interne pentru Sankt-Petersburg şi regiunea Leningrad (despre aceasta a relatat Novaya Gazeta în 2019).  În astfel de confruntări, adversarii amplifică intenţionat faptele sau le prezintă unilateral, pentru a se discredita reciproc.

Din cauza „dosarului Makavoz”, notează publicaţia Fontanka, Serghei Korolev a depus cerere de transfer în Serviciul Federal Fiscal, condus la acea vreme de Anatolii Serdiukov – ginerele lui Victor Zubakov, tovarăşul de vânătoare al tatălui lui Korolev. Mai târziu, Serdiukov a fost în fruntea Ministerului Apărării, iar Korolev i-a devenit consilier. În noua sa funcţie, în particular, acesta patrona GRU. Însă, aşa cum s-a văzut mai târziu, şi-a păstrat legăturile cu lumea interlopă din Sankt-Petersburg.

Misteriosul Boltay-Noga

În 2008, poliţia spaniolă a desfăşurat o operaţiune specială de amploare „Troica” şi a arestat „lideri ai mafiei ruseşti”, după cum i-a numit presa locală. Printre cei reţinuţi era şi un antreprenor cu autoritate din Sank-Petresburg, Ghenadii Petrov.

În 2010, autorităţile spaniole l-au eliberat pe cauţiune pe Petrov. Peste un timp, el şi alt bănuit, Leonid Hristoforov, au cerut să plece în Sankt-Petersburg pe motive de sănătate şi nu s-au mai întors de acolo. Spania i-a dat în urmărire internaţională. Astfel, dosarul „liderilor mafiei ruseşti” s-a încheiat fără niciun rezultat. Autorităţile ruseşti au prezentat justiţiei spaniole rapoarte că nu au nicio pretenţie faţă de cei care figurează în dosar. Iar după cum au arătat datele anchetei, cercetate de „Istories”, organele de drept ruseşti au avut motive să nu-i ajute pe colegii lor spanioli.

Interceptările telefonice ale lui Ghenadii Petrov, publicate în mass-media, arată că antreprenorul din Sankt-Petersburg comunica cu funcţionari de cel mai înalt rang din Rusia. De exemplu, cu premierul de atunci Victor Zubakov, ministrul Apărării Anatolii Serdiukov şi mulţi alţii. În discuţiile lor, Petrov îl numea pe Zubakov şi Serdiukov, simplu, Vitea şi Tolik. Apropiaţi ai acestuia erau şi reprezentanţi ai organelor de forţă de rang înalt. Printre aceştia se remarcă un personaj pe nume Boltay-Noga.

Conform interceptărilor publicate în 2019 de publicaţia The Insider, Boltay-Noga lucra cu Anatolii Serdiukov şi împreună îl ajutau pe Petrov la numirea unor persoane utile în funcţii-cheie în stat. De exemplu, Petrov discuta activ cu interlocutorul său despre numirea lui Alexandr Bastrîkin în funcţia de preşedinte al Comitetului de anchetă. În 2007, în ziua în care Consiliul Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului rus) a aprobat candidatura lui Bastrîkin, Petrov a vorbit la telefon cu Leonid Hristoforov:

  • A fost numit omul. Îţi aminteşti că ţi-am spus? Iată că a fost numit. Sus de tot, - se laudă Petrov lui Hristoforov.
  • O-o-o, foarte bine! – s-a bucurat de această numire Hristoforov, care potrivit autorităţilor spaniole, cu referire la organele de drept ruseşti, „era subiectul unei anchete privind diverse omoruri şi tentative de omor.

În aceeaşi zi, pe Petrov l-a sunat cineva, pe care figuranţii în dosar îl numeau „Nicolaevici”:

  • Ai auzit de Saşa? Gata, a fost numit, - îi spune „Nicolaevici” lui Petrov.
  • Foarte bine, - se bucură Petrov.

„Nicolaevici” s-a dovedit a fi Nicolai Aulov, la acea vreme şeful direcţiei generale al MAI pentru Districtul Federal Central. Conform informaţiilor din dosarul penal spaniol, acelaşi Boltay-Noga a pus umărul la avansarea în funcţie a lui „Nicolaevici”. În 2008, Nicolai Aulov a devenit adjunctul directorului Serviciului federal de control al drogurilor.

Aşadar, cine este misteriosul şi influentul Boltay-Noga, care l-a ajutat pe Petrov la numirea oamenilor potriviţi în cele mai înalte funcţii în stat? The Insider presupune că acesta este prim-vice directorul FSB Serghei Korolev şi a lansat această versiune bazându-se pe câteva fapte:

Boltay-Noga, ca şi Korolev, era consilier al lui Anatolii Serdiukov;

Boltay-Noga, ca şi Korolev, se numeşte Serghei;

Boltay-Noga, ca şi Korolev, a avut de a face cu FSB: Petrov îi aminteşte fiului său să-l felicite pe Boltay-Noga de 20 decembrie, de Ziua lucrătorilor din serviciile de securitate

Boltay-Noga, ca şi Korolev, s-a născut pe 25 iulie.

„Istories” a obţinut dovezi în plus că sub numele Boltay-Noga se ascunde vice directorul FSB.

[…]

Boltay-Noga este o persoană precaută. El nu discuta cu Ghenadii Petrov la telefon, dar prefera să discute problemele personal. Însă, autorităţile spaniole au reuşit să intercepteze o singură dată vocea acestuia. În 2007, conform interceptărilor publicate de The Insider, Anton Petrov i-a telefonat tatălui său şi i-a transmis telefonul lui Boltay-Noga, ca Petrov seniorul să-l invite personal la ziua lui de naştere.

Două persoane care îl cunosc pe Serghei Korolev, după ce au ascultat înregistrarea, au confirmat pentru „Istories” că aceasta era vocea prim-vice directorului FSB. Potrivit acestora, Korolev şi Petrov continuă să comunice până în prezent."

 

Citește continuarea pe Istories


Other news
În republica central-asiatică ex-sovietică Uzbekistan au loc, duminică, alegeri prezidențiale

În republica central-asiatică ex-sovietică Uzbekistan au loc, duminică, alegeri prezidențiale

Bogată în zăcăminte de hidrocarburi, țara a fost grav afectată de diminuarea activităților economice, impusă de pandemia de COVID-19, iar rata șomajului și costul vieții au crescut dramatic.

Uniunea Europeană pregăteşte un nou set de sancţiuni contra principalilor responsabili politici din Belarus

Uniunea Europeană pregăteşte un nou set de sancţiuni contra principalilor responsabili politici din Belarus

Săptămâna trecută, zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului de la Minsk, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică.

Doi foști demnitari de la Sofia au fost trimiși în judecată pentru acorduri cu rușii, soldate cu un prejudiciu total de 260 de milioane de euro

Doi foști demnitari de la Sofia au fost trimiși în judecată pentru acorduri cu rușii, soldate cu un prejudiciu total de 260 de milioane de euro

În 2012, Bulgaria a anulat proiectul, în lipsa unor investitori străini, la care s-au adăugat apelurile Bruxellesului şi Washingtonului de a-şi limita dependenţa energetică faţă de Rusia.

24 Mar 2021

8 minutes read
Polemistul francez de extrema dreaptă Eric Zemmour și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale de anul viitor
Polemistul francez de extrema dreaptă Eric Zemmour și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale de anul viitor

Născut într-o familie de evrei sefarzi originari din fosta colonie franceză Algeria, omul e autorul mai multor teorii conspiraționiste.

30 Nov 2021
Un elicopter militar azer s-a prăbușit în timpul unui zbor de antrenament
Un elicopter militar azer s-a prăbușit în timpul unui zbor de antrenament

Incidentul survine la două săptămâni după noile ciocniri sângeroase dintre trupele azere și cele armene, care au alimentat temerile privind reizbucnirea războiului dintre cele două republici ex-sovietice din sudul Caucazului.

30 Nov 2021
16 agenții naționale de presă au decis să se asocieze, pentru a crea, cu sprijin financiar din partea Bruxellesului, o așa-numită redacție continentală
16 agenții naționale de presă au decis să se asocieze, pentru a crea, cu sprijin financiar din partea Bruxellesului, o așa-numită redacție continentală

Din proiect fac parte atât agenții din state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, cât și din țări aspirante la admitere din Balcanii de Vest.

30 Nov 2021
Ucraina le-a cerut aliaților săi occidentali să acționeze rapid, pentru a descuraja o invazie rusească, pe care o consideră tot mai plauzibilă
Ucraina le-a cerut aliaților săi occidentali să acționeze rapid, pentru a descuraja o invazie rusească, pe care o consideră tot mai plauzibilă

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a promis sprijin pentru forțele ucrainene, dar a exclus orice intervenție militară directă a Statelor Unite.

30 Nov 2021