Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

News

MEDUZA.IO: Rusia lui Putin este o democraţie neliberală? O dictatură informaţională? Un stat mafiot?

Putin
©EPA-EFE/SERGEI BOBYLYOV / SPUTNIK/ KREMLIN POOL  |   Russian President Vladimir Putin attends a meeting with members of Russian National Olympic team in Moscow, Russia, 30 June 2021.

Datorită numeroaselor investigaţii jurnalistice, viaţa necunoscută a statului rus nu mai este un mister. Am văzut că funcţionarii ruşi duc o viaţă dublă – se prezintă în faţa publicului ca nişte funcţionari ordinari, dar îşi ascund interesele economice. Jurnaliştii care află despre aceasta, precum şi opozanţii regimului, pot fi persecutaţi sau chiar se atentează la viaţa lor. Oficial, însă, Rusia rămâne o democraţie cu separarea puterilor în stat, cu partide şi alegeri, guvernarea luptă cu corupţia şi este mândră de stabilitatea economică, scrie Maxim Trudoliubov pe Meduza.io.  

[…]

Încrederea că democratizarea tuturor ţărilor este inevitabilă ţine de trecut, chiar şi pentru Occident. Politologii americani bănuiau de ceva timp că percepuseră lumea superficial, iar regimurile autoritare nu se transformă neapărat – ca omida în fluture – în democraţii liberale. Discuţiile despre tranziţia spre democraţie a început încă în anii 1990, iar în 2002 cercetătorul Thomas Carothers a publicat un articol despre paradigma tranziţiei”.

Un regim nedefinit

Autorităţile ruse nu îşi mai văd demult sistemul ca pe unul în transformare. Potrivit Strategiei  privind securitatea naţională, publicată recent, întreaga lume din jurul Rusiei trece printr-o schimbare, exceptând Rusia. Dimpotrivă, aceasta este un model de stabilitate şi un exemplu privind respectarea tradiţiilor.

Încă în anii 2000 a început căutarea termenilor care să definească acea „zonă gri” (din punct de vedere occidental) unde s-au pomenit statele care mai devreme se îndreptau pe calea democraţiei liberale. Regimurile încremenite în tranziţie au fost definite ca „hibride”,  cercetătorii descriindu-le ca: democraţie dirijată, democraţie neliberală, autocraţie liberală, autoritarism concurenţial, autoritarism electoral, semiautoritarism, regim patronal şi doi termeni noi: dictatură informaţională (cu scopul inducerii ideii că guvernanţii sunt înţelepţi şi competenţi) şi democraţie plebiscitară (în care enorma putere a liderului este relegitimată periodic la alegeri).

[…]

Regim criminal

Principala trăsătură a regimurilor postcomuniste o reprezintă lipsa delimitării dintre activitatea politică, de afaceri şi cea publică. Aceasta este o moştenire din timpul comunist, când partidul controla toate structurile statului şi ale societăţii. În timpurile postsovietice, în asemenea ţări interesul major al „politicienilor” nu mai este politic, ci economic. „Proprietarii privaţi” în aceste cazuri sunt doar deţinători nominali ai activelor, însă beneficiarii reali sunt „politicienii”. Puterea şi proprietatea în aceste regimuri nu sunt separate. Toate relaţiile cheie sunt neformale, iar instituţiile formale au un rol decorativ.

În statul în care puterea este separată de proprietate, corupţia reprezintă o abatere de la normă, iar corupţii (chiar dacă sunt mulţi) – cei care încalcă legea. În unele state postcomuniste totul este invers, constată cercetătorii Balint Magyar şi Balint Madlovics. Reprezentanţii acestor sisteme, în mod conştient îşi subordonează piaţa şi instituţiile în vederea îmbogăţirii, astfel, că aceasta este o regulă, nu o excepţie. Magyar defineşte sistemele în care îmbogăţirea din politică este centralizată şi monopolizată de un singur grup ca „state mafiote”.

[…]

Să-l faci pe leu vegetarian

Termenii cleptocraţie, state prădătoare (predatory states) şi alţii similari, Magyar şi Madlovics îi consideră insuficient de exacţi în unele cazuri, în speţă când e vorba de Rusia putinistă. Aceşti termeni apreciază negativ acţiunile guvernării, însă nu descriu instituţiile pe care este construit statul.

Când vorbim de un stat corupt, ne referim la funcţionarii corupţi din acest stat, în timp ce statul în sine tinde să-i identifice şi să-i pedepsească. Când vorbim despre un „stat prădător, se au în vedere relaţiile patronale (când puterea reală este exercitată conform relaţiei „patron” influent şi „client” dependent de acesta), acestea nefiind monopolizate şi iniţiate întotdeauna de sus. Într-un stat criminal sau mafiot, însă, relaţiile patronale sunt şi centralizate şi monopolizate.

Bazându-se pe această teză, autorii critică abordarea occidentală privind lupta cu corupţia în lumea postcomunistă. Când statele europene aplică sancţiuni împotriva statelor mafiote, sau le dau lecţii de luptă cu corupţia, ele pornesc de la premisa că politicienii din aceste ţări şi-ar dori să rezolve problema corupţiei, dar nu ştiu cum s-o facă corect. În realitate, însă, ei pot lupta cu corupţia, doar că împotriva celei pe care nu o controlează şi nu a fost organizată de ei. Să dai lecţii de luptă cu corupţia statelor criminale e ca şi cum ai încerca să faci un leu vegetarian, spunea Magyar într-un interviu.

În ce Rusie să trăim

[…]

Studiile ştiinţifice şi investigaţiile jurnalistice din ultimii ani ne-au îmbogăţit incredibil de mult reprezentarea despre ce se află în spatele faţadei oficiale a ţării. O discuţie publică despre aceasta s-a impus demult. Însă şi cei care preferă să se ţină de imaginea oficială a puterii, şi cei care conştientizează discrepanţa dintre faţadă şi realitate, nu au un spaţiu şi un limbaj comun pentru dezbateri. Divergenţele ţin de semnificaţiile diferite atribuite faptelor şi conceptelor de bază necesare pentru o conversaţie. Ceea ce pentru unii reprezintă apărarea securităţii naţionale (de ex. persecutarea opoziţiei), pentru alţii înseamnă infracţiune; ceea ce pentru unii este lege („anularea” n.t. amendamentele la constituţie ce îi permit lui V. Putin să candideze pentru încă două mandate), pentru alţii e un instrument de păstrare a puterii; ceea ce pentru unii înseamnă alegeri, pentru alţii e mimare şi ficţiune.

[…]

Sistemul actual are, însă, o particularitate importantă ce-l deosebeşte de vechiul sistem – este eterogen şi nu este total. Astfel că populaţia din Rusia are o oarecare „alegere” – să creadă dictaturii informaţionale, să participe la democraţia plebiscitară, sau să devină parte a statului mafiot.

[…]

 

Citește articolul integral pe meduza.io


Other news
COP26: Președinta Maia Sandu reiterează angajamentul Chișinăului în efortul global de reducere a efectelor schimbărilor climatice

COP26: Președinta Maia Sandu reiterează angajamentul Chișinăului în efortul global de reducere a efectelor schimbărilor climatice

Republica Moldova vrea să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 70% față de nivelul anului 1990, ultimul în componența Uniunii Sovietice.

În Turcia se reia procesul intentat filantropului şi opozantului Osman Kavala

În Turcia se reia procesul intentat filantropului şi opozantului Osman Kavala

În octombrie, moneda națională turcească, lira, a atins un minim istoric în raport cu dolarul american, pe fondul înrăutățirii suplimentare a relațiilor cu Occidentul, din cauza dosarului Kavala.

Doi canotori ruşi au fost testaţi pozitiv cu meldonium la controlul antidoping şi excluşi din echipa olimpică

Doi canotori ruşi au fost testaţi pozitiv cu meldonium la controlul antidoping şi excluşi din echipa olimpică

În decembrie 2020, Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a suspendat pentru doi ani Rusia din toate competiţiile internaţionale majore, după un uriaş scandal de dopaj instituţionalizat, în urma căruia analiştii ricanau că dopingul la ruşi e ca oina la români sau ca sumo la japonezi: sport naţional.

10 Jul 2021

4 minutes read
Președintele ceh, Milos Zeman, îl va desemna premier pe liderul de centru-dreapta Petr Fiala
Președintele ceh, Milos Zeman, îl va desemna premier pe liderul de centru-dreapta Petr Fiala

Procedurile constituționale pentru învestirea unui nou guvern au fost de două ori amânate, din cauza problemelor de sănătate ale președintelui.

27 Nov 2021
Doi copii uciși în Kosovo, într-un atac armat asupra unui autobuz școlar
Doi copii uciși în Kosovo, într-un atac armat asupra unui autobuz școlar

Anchetatorii par să excludă pista teroristă, iar surse polițienești acreditează ipoteza unei reglări de conturi, pe fondul conflictului dintre două companii locale de transport.

27 Nov 2021
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că țara sa e pregătită pentru o eventuală  escaladare a tensiunilor cu Rusia
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că țara sa e pregătită pentru o eventuală escaladare a tensiunilor cu Rusia

Șeful serviciului de informații al armatei ucrainene, Kirilo Budanov, declarase, anterior, că peste 90 de mii de militari ruși sunt masați la frontiera comună și estimase că aceștia ar putea ataca Ucraina anul viitor, la sfârșitul lui ianuarie sau începutul lui februarie.

26 Nov 2021
Bagdadul repatriază încă 800 de migranți irakieni blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia
Bagdadul repatriază încă 800 de migranți irakieni blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia

Mii de migranți ilegali se află, încă, în pădurile de la frontierele belaruse, de unde speră să intre în spațiul Uniunii Europene, prin Polonia, Lituania sau Letonia.

26 Nov 2021