Premierul lituanian, Ingrida Simonyte, a anunțat, miercuri, că armata va dubla patrulele de grăniceri de la frontiera cu Belarusul

Premierul lituanian, Ingrida Simonyte, a anunțat, miercuri, că armata va dubla patrulele de grăniceri de la frontiera cu Belarusul și că țara sa va începe să construiască acolo o barieră, pentru a opri fluxul de migranți ilegali. În ajun, președintele Consiliului European, Charles Michel, apreciase că Belarusul joacă un rol în intensificarea bruscă a acestui flux și avertizase că europenii nu sunt nici naivi, nici ușor de intimidat. Încă din mai, liderul autoritar de la  Minsk, Aleksandr Lukașenko, a amenințat că nu va mai opri traficanții de droguri și migranții care vor să ajungă în Uniunea Europeană, după ce Bruxellesul a decis să instituie noi sancțiuni împotriva regimului său. Nu e doar un episod de migrație ilegală, așa cum vedem la alte frontiere ale Uniunii – a afirmat șefa guvernului de la Vilnius, după ce, de la începutul anului, circa 1.300 de oameni, originari din Irak, Iran, Siria, Turcia și Egipt, au ajuns din Belarus în Lituania, prin zone împădurite de la granița comună. Agențiile de presă amintesc că Lituania nu se află pe rutele obișnuite ale migrației din Orientul Mijlociu și că, între 2017 și 2020,  a primit mai puțin de 90 de migranți anual. 679 de kilometri însumează granița dintre cele două foste republici sovietice, cu destine politice și geopolitice diferite. O democrație funcțională, profund atașată lumii libere și încă traumatizată de jumătate de secol de ocupație sovietică, Lituania e azi membră a NATO și a Uniunii Europene. Condus fără întrerupere de Lukașenko din 1994, Belarusul e calificat, frecvent, drept ultima dictatură din Europa și n-a ieșit niciodată de pe orbita Moscovei, care-l consideră un stat tampon în fața Occidentului. Deja proaste, relațiile dintre Minsk și Bruxelles au ajuns la cel mai jos nivel imaginabil, după ce, pe 23 mai, jurnalistul Roman Protasevici pare să fi fost miza deturnării la Minsk a unui avion civil care zbura de la Atena, Grecia, la Vilnius, Lituania. Lukaşenko a pretins că a acţionat legal şi că a protejat vieţile pasagerilor deturnând avionul civil care mergea, după o alertă cu bombă. Potrivit media oficiale belaruse, citate de agenţiile internaţionale, el a calificat drept minciuni informaţiile că un avion militar de vânătoare MiG-29 al armatei belaruse a fost trimis să escorteze la sol cursa civilă operată de compania irlandeză Ryanair. Cel pe care mulţi îl numesc despotul de la Minsk s-a lamentat că împotriva ţării sale se poartă un război hibrid, iar inamicii au depăşit multe aşa-numite linii roşii. Lukaşenko a mai afirmat că blogerul Roman Protasevici e un terorist care plănuia o rebeliune sângeroasă. Șefii de stat și de guvern din țările membre ale Uniunii Europene au decis să închidă spațiul aerian comunitar pentru avioanele din Belarus și să adopte un nou set de sancțiuni contra regimului autoritar de la Minsk. Aproape două mii de curse comerciale survolau, săptămânal, Belarusul, a cărui companie aeriană, Belavia, opera, la rândul său, circa 20 de curse pe zi spre și dinspre Uniunea Europeană.
Regimul autoritar din Belarus mai pretinde că echipajul cursei operate de compania irlandeză Ryanair pe ruta Atena - Vilnius a decis să aterizeze la Minsk fără vreo ingerință exterioară, după ce a primit o alertă cu bombă la bord. Amenințarea ar fi fost trimisă în numele organizației palestiniene Hamas, care, pe fondul schimburilor de tiruri de rachete din Fâșia Gaza, ar fi somat Uniunea Europeană și statele membre să nu mai susțină Israelul. Potrivit autorităților de la Minsk, după primirea alertei, pilotul nu era obligat să aterizeze în Belarus, ci ar fi putut pleca fie spre Ucraina, fie spre Polonia vecine, în funcție de starea vremii și de rezerva de carburanți. Reprezentanții companiei aeriene irlandeze afirmă, în schimb, că agenții poliției politice belaruse, care și-a păstrat acronimul din epoca sovietică, KGB,  erau, deja, la bord, din momentul îmbarcării la Atena. Ei argumentează că avionul, reținut circa șapte ore la sol în Belarus, a plecat, în cele din urmă, la Vilnius, fără cinci  pasageri îmbarcați în Grecia, dintre care doar doi, opozantul belarus și partenera lui rusoaică, Sofia Sapega, au fost arestați la Minsk. Protasevici a apărut, luni, din nou, în fața camerelor de luat vederi și a declarat că se simte bine și că n-a fost bătut. Flancat de patru oficiali ai regimului de la Minsk, dintre care trei în uniformă, Protasevici a spus că nu a fost obligat să coopereze cu autoritățile, că a înțeles cât rău a făcut țării sale și că vrea să-și îndrepte greșelile. "Acesta nu e o conferință de presă, ci o scenă din Kafka și Orwell" – a reacționat, pe Twitter, un consilier important al liderei opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia. A fost a doua apariție, pe care media internaționale o numesc zguduitorare, a lui Protasevici, după aceea de la televiziunea de stat din Belarus, care, la începutul lunii, a difuzat declaraţii de căinţă ale jurnalistului capturat. Acesta se recunoaşte vinovat şi adaugă că vrea să-şi îndrepte greşelile, pentru a putea duce o viaţă linştită, departe de politică. "Orice-ar spune acum e pură propagandă şi lipsit de adevăr” – a apreciat directorul ONG-ului Viasna, Ales Beliaţki. Şi tatăl jurnalistului, Dmitri Protasevici, exilat în Polonia, e convins că mărturiile televizate ale fiului său sunt efectul violenţelor, torturilor şi ameninţărilor primite în detenţie.