Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

News

Statele Unite au anunțat că iau în calcul înăsprirea sancțiunilor împotriva regimului autoritar din Belarus

Object Name: (FILE) BELARUS UKRAINE RELATIONS
©EPA-EFE/MAXIM GUCHEK/ POOL MANDATORY CREDIT  |   Belarusian President Alexander Lukashenko

Statele Unite au anunțat că iau în calcul înăsprirea sancțiunilor împotriva regimului autoritar din Belarus. Luni, la reuniunea Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite, reprezentantul american a ținut, potrivit agențiilor internaționale de presă, un discurs pasional contra abuzurilor comise de puterea de la Minsk și a apreciat că acestea nu pot rămâne nepedepsite. Declarația sa survine după ce, vineri, preşedintele Aleksandr Lukaşenko a ordonat închiderea completă a frontierei cu Ucraina, de unde ar fi venit arme în Belarus, şi a anunţat că serviciile sale de securitate, care și-au păstrat acronimul din epocă sovietică, KGB, ar fi anihilat celule teroriste lăsate în adormire de patronii lor occidentali, dar pregătite să dea o lovitură de stat la Minsk. La puci ar fi concurat nu doar Statele Unite și Germania, doi dintre cei mai importanți membri NATO, ci și vecinele Belarusului, Polonia, Lituania și Ucraina. Printe faptele de vitejie ale securiștilor lui menționate de președinte e și dejucarea unei tentative de răpire a unuia dintre apologeții săi, prezentatorul canalului public de televiziune de la Minsk Grigori Azarenok, pe care agenții Occidentului voiau să-l ducă în pădure ca să-i taie limba. Acum o săptămână, Belarusul a anunțat că-și suspendă participarea la Parteneriatul Estic al Uniunii Europene și-și recheamă ambasadorul la Bruxelles, ca reacție la sancțiunile occidentale impuse regimului autoritar de la Minsk. Creat, în 2009, pentru a scoate republicile ex-sovietice Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina de pe orbita Moscovei și a le apropia de scara valori a lumii libere, Parteneriatul Estic a înregistrat mai degrabă eșecuri, fiindcă prea puține s-au schimbat în teren, dar e prima oară când unul dintre beneficiari renunță la legăturile, fie și formale, cu Uniunea.  "Nu ne putem îndeplini obligațiile prevăzute în acest acord, în contextul sancțiunilor și restricțiilor impuse de Uniunea Europeană" - a pretextat diplomația de la Minsk, citată de agențiile internaționale. Anterior, lidera opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, a salutat ceea ce a numit sancţiunile fără precedent şi foarte dure adoptate de democraţiile occidentale contra regimului autoritar al preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. Ea a mulţumit Uniunii Europene, Statelor Unite, Marii Britanii şi Canadei pentru acţiunile coordonate prin care au impus penalităţi la adresa Minskului. La Washington, 16 personaje de la vârful regimului şi cinci entităţi au fost incluse pe lista de sancţiuni. La Londra, penalităţile vizează şapte persoane şi o entitate. La Bruxelles, 78 dintre oamenii preşedintelui belarus, inclusiv unul dintre fii şi fiica sa vitregă, precum şi 8 entităţi au fost adăugate pe lista neagră. Pregătite din timp, sancţiunile mai prevăd blocarea importului în Uniunea Europeană de potasiu şi produse petroliere din Belarus. Încă de luna trecută, şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, a explicat că Belarusul e un mare producător de potasiu, iar din exporturi câştigă 2,5 miliarde de dolari. Totul trece prin ţările baltice, aşa că fluxul acestor exporturi e uşor de controlat – apreciază Borrell. De asemenea, el crede că n-ar fi defel neglijabile daunele înregistrate de economia fostei republici sovietice dacă aceasta şi-ar pierde drepturile de tranzit pentru gazul rusesc, ce ar putea ajunge în vestul Europei prin alte gazoducte. Statele membre ale Uniunii Europene au decis, deja, să interzică spaţiul european şi aeroporturile blocului comunitar pentru avioanele din Belarus şi au recomandat companiilor lor aeriene să evite spaţiul aerian belarus. Aproape două mii de curse comerciale survolau, săptămânal, Belarusul, a cărui companie aeriană, Belavia, opera, la rândul său, circa 20 de curse pe zi spre și dinspre Uniunea Europeană.
Bruxellesul pregătea, deja, un nou set de sancţiuni contra principalilor responsabili politici din Belarus, după alegerile prezidenţiale, foarte probabil fraudate, din vara anului trecut. Diplomaţi europeni, citaţi de agenţiile de presă, spuneau că noul val de penalităţi, al patrulea de la declanşarea crizei politice de la Minsk, va viza, începând cu luna viitoare, zeci de personaje semnificative ale regimului. Peste 200 de oameni ai acestuia figurează, deja, pe lista neagră a Bruxellesului, întocmită între 2004 şi 2015, ca reacţie la încălcarea constantă a drepturilor omului. Totul a fost, însă, precipitat de ceea ce mulţi numesc actul de terorism de stat sau de piraterie aeriană comis pe 23 mai, când agenți belaruși au deturnat un avion civil  și l-au obligat să aterizeze la Minsk, pentru a captura un opozant aflat la bord.  Ei au lansat întâi o falsă alarmă cu bombă la bordul cursei lowcost Ryanair care zbura din Grecia, de la Atena, în Lituania, la Vilnius, și care, escortată de un avion militar belarus  MiG-29, a aterizat pe un aeroport din fosta republică sovietică. Acolo a fost arestat jurnalistul Roman Protasevici, 26 de ani, de la agenția  NEXTA, cu sediul în Polonia, care a acoperit mediatic amplele proteste antiprezidențiale de anul trecut din Belarus și sălbatica represiune polițienească ce a urmat. Acuzat de extremism și de organizarea unor revolte de masă, Protasevici ar risca pedeapsa capitală. După ce fost reținut șapte ore la sol în Belarus, avionul Ryanair și majoritatea pasagerilor aflați la bord au putut, în cele din urmă, pleca în Lituania vecină. Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a pretins că a acţionat legal şi că a protejat vieţile pasagerilor deturnând la Minsk avionul civil. Potrivit media oficiale belaruse, citate de agenţiile internaţionale, el a calificat drept minciuni informaţiile că un avion militar de vânătoare MiG-29 al armatei belaruse a fost trimis să escorteze la sol cursa civilă. Cel pe care mulţi îl numesc despotul de la Minsk s-a lamentat că împotriva ţării sale se poartă un război hibrid, iar inamicii au depăşit multe aşa-numite linii roşii. Lukaşenko a mai afirmat că blogerul Roman Protasevici, aflat la bordul aeronavei deturnate şi arestat, împreună cu partenera sa, imediat după aterizare, e un terorist care plănuia o rebeliune sângeroasă. Zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică. Aceasta vizează represiunea poliţienească sălbatică, ce s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko (66 de ani) beneficiază, în continuare de protecţia şi sprijinul Rusiei vecine. Experţii notează că Belarusul, care are graniţe cu membrele NATO Polonia, Lituania şi Letonia, precum şi cu Ucraina pro-occidentală, e considerat la Moscova un stat-tampon în faţa Occidentului. Luna trecută, Lukaşenko a anunţat că serviciile speciale din Belarus şi din Rusia au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa. El a acuzat Statele Unite că ar fi la originea complotului şi a adăugat că ruşii au arestat în acest caz două persoane, un politolog şi un avocat, ultimul cu dublă cetăţenie, belarusă şi americană. Serviciul belarus de securitate a invocat pregătiri pentru o revoltă armată, asezonată cu ocuparea unor obiective cheie şi cu masacrarea preşedintelui, familiei şi colaboratorilor săi.


Other news
Încă un atentat cu zeci de victime într-o moschee şiită afgană

Încă un atentat cu zeci de victime într-o moschee şiită afgană

Atacurile sunt revendicate de organizaţia cea mai radicală a islamismului sunit din Afganistan, aşa-numitul Stat Islamic-Korasan, care-i consideră eretici pe şiiţi, minoritari în această ţară.

La Tribunalul Penal Internaţional de la Haga s-a deschis, miercuri, primul proces intentat unui fost comandant al Armatei de Eliberare din Kosovo

La Tribunalul Penal Internaţional de la Haga s-a deschis, miercuri, primul proces intentat unui fost comandant al Armatei de Eliberare din Kosovo

Acuzat că ar fi torturat cel puţin şase civili, Salih Mustafa a fost arestat anul trecut, când era consilier al ministrului kosovar al Apărării.

Justiția rusă condamnă platforma chineză de socializare TikTok, fiindcă n-a eliminat apelurile la manifestații contra regimului de la Moscova

Justiția rusă condamnă platforma chineză de socializare TikTok, fiindcă n-a eliminat apelurile la manifestații contra regimului de la Moscova

Anterior, autorităţile ruse au anunţat 'încetinirea' funcţionării Twitter în ţară şi au acuzat reţeaua de socializare americană că refuză să suprime conţinuturi pe care oamenii regimului le consideră ilegale.

06 Jul 2021

6 minutes read
Un antreprenor din satul Hârtop e singurul contracandidat al liderului separatist transnistrean, Vadim Krasnoselski, la așa-zisele alegeri prezidențiale din decembrie
Un antreprenor din satul Hârtop e singurul contracandidat al liderului separatist transnistrean, Vadim Krasnoselski, la așa-zisele alegeri prezidențiale din decembrie

Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a repetat că nu vrea să se întâlnească nici în viitor cu Krasnoselski.

29 Nov 2021
Taiwanul şi Europa trebuie să lucreze împreună pentru apărarea democraţiei – declară preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen
Taiwanul şi Europa trebuie să lucreze împreună pentru apărarea democraţiei – declară preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen

Şeful grupului de prietenie cu Taiwanul din parlamentul lituanian, Matas Maldeikis, a subliniat că politica guvernului din ţara sa în raporturile cu China şi Taiwanul beneficiază de un sprijin masiv în societate.

29 Nov 2021
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut

Iulia Latynina explică, în Novaya Gazeta, de ce Rusia nu va lupta într-un război, iar mișcările de trupe de la frontiera cu Ucraina reprezintă o încercare de forțare a SUA la dialog.

29 Nov 2021
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la  Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite

Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

29 Nov 2021