Donează
Intrările în Palatul de Justiție din Sofia au fost blocate, miercuri, de manifestanți care voiau să-i împiedice accesul în clădire procurorului general, Ivan Gheșev, acuzat că e un protector al oligarhilor și căruia i se cere demisia încă de anul trecut. Lideri ai societății civile bulgare, citați de agențiile de presă, spun că Gheșev a transformat Parchetul în bâta de baseball a Mafiei și într-un scut al intereselor acesteia. "Laura Kövesi, Bulgaria are nevoie de tine" – e textul uneia dintre pancartele afișate de protestatari, adresat româncei din fruntea noului Parchet European antifraudă, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție de la București. Gheșev, care, ca procuror general, supervizează munca tuturor anchetatorilor din Parchet și are ultimul cuvânt asupra investigațiilor lor, a fost una dintre țintele predilecte ale manifestațiilor antiguvernamentale din vara anului trecut, fiindcă era perceput drept un executant docil al ordinelor fostului premier conservator Boiko Borisov, omul forte al politicii bulgare de mai bine de un deceniu. Mandatul lui Gheșev nu expiră decât în 2026, dar mulți bulgari îl vor plecat cât mai repede, mai ales după ce Statele Unite au anunțat sancţiuni împotriva a şase cetăţeni şi 64 de entităţi din Bulgaria, despre care Washingtonul afirmă că joacă un rol important în corupţia endemică ce cangrenează cea mai pauperă ţară din Uniunea Europeană. Cutia bulgărească a Pandorei: sancțiuni din partea SUA, verificări și scheme bancare ascunse – e titlul unui editorial veridica.ro, care radiografiază pasivul politic și penal al epocii Borisov. Potrivit Departamentului de Stat, citat de agenţiile de presă, sancţiunile îi vizează, între alţii, pe trei înalţi funcţionari şi pe deputatul Delyan Peevski, acuzat vehement de propriii săi compatrioţi că e veriga de legătură dintre putreda oligarhie bulgărească şi fostul premier. Fost mogul media, Peevski e acuzat şi de Trezoreria americană că e implicat într-un veritabil sistem de dare şi luare de mită şi de trafic de influenţă, întins în sectoare şi instituţii cheie ale societăţii bulgare, cu complicitatea unui fost responsabil din serviciile speciale, Ilko Jelyazkov. Peevski, Jelyazkov şi omul de afaceri Vasil Bojkov au fost sancţionaţi în virtutea legii numite "Magnitsky", după numele unui avocat rus mort în detenţie, lege care combate corupţia şi încălcarea drepturilor omului şi care prevede îngheţarea tuturor bunurilor deţinute în Statele Unite de personajele incriminate. Fost preşedinte al celebrului club de fotbal Levski Sofia şi miliardar din afacerile cu jocuri de noroc, Bojkov, mai precizează experţii americani, a mituit în repetate rânduri oficiali guvernamentali de la Sofia, înainte ca justiţia bulgară să-l cerceteze, în 2020, pentru asasinat, racket şi spălare de bani. Refugiat în Dubai, el afirmă că i-a dat mită inclusiv lui Borisov, care a condus guvernul între 2009 şi mai 2021, şi ministrului său de Finanţe. Foştii şefi ai agenţiei pentru bulgarii din străinătate, Petar Haralampiev şi Krasimir Tomov, au fost, la rândul lor, inculpaţi fiindcă au comercializat sistematic acordarea cetăţeniei bulgare, ce implic[ şi obţinerea unui paşaport de cetăţean al Uniunii Europene. Ex-ministrul adjunct al Economiei, Alexandar Manolev, e şi el cercetat, din 2019, fiindcă a finanţat cu bani europeni, destinaţi ajutoarelor de dezvoltare, construcţia unei vile de lux. Toate aceste personaje, precum şi familiile lor, au interdicţie de a intra pe teritoriul Statelor Unite – a mai anunţat Departamentul de Stat, care i-a comunicat deciziile şi premierului interimar bulgar, Stefan Yanev. Numit, luna trecută, de preşedintele Rumen Radev să gestioneze afacerile curente până la alegerile parlamentare anticipate de pe 11 iunie, guvernul Yanev a dezvăluit numeroase cazuri de corupţie în sânul fostei administraţii şi a concediat mulţi dintre fidelii lui Borisov. Scadalurile în serie par să fi fragilizat poziţia fostului om forte ale politicii bulgăreşti, dar analiştii cred că viitorul Parlament de la Sofia riscă să fie la fel de fragmentat politic şi ideologic ca şi cel dizolvat recent. Acum două săptămâni, un sondaj privind intenţiile de vot la scrutinul legislativ anticipat, realizat de Gallup International şi citat de agenţiile de presă, releva că formaţiunea de centru-dreapta GERB, a lui Borisov, rămâne lider, cu 22% din opţiuni, secondată îndeaproape de partidul populist 'Există un Astfel de Popor' (ITN), fondat, recent, de cântăreţul şi moderatorul TV Slavi Trifonov, cu 20 de procente. Urmează socialiştii, succesori ai fostului partid unic comunist pro-sovietic, cu 16%, Bulgaria Democrată (centru-dreapta, tot nou înfiinţată) şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, a minorităţii turco-musulmane, ambele cu câte 11%. Ar mai putea trece pragul electoral de patru procente o coaliţie de centru-stânga declarată antimafia şi, dacă vor constitui un cartel, mici partide naţionaliste. Bulgarii merg, iarăşi, la vot, în iulie, fiindcă fostul Parlament, abia ales, pe 4 aprilie, n-a putut genera o majoritate capabilă să instaleze un nou guvern. Analiştii se tem că, nici după alegerile din vară, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană nu va avea un Executiv capabil să învingă epidemia de COVID-19 şi să relanseze economia. Discursul din campania electorală anterioară al partidelor noi excludea orice colaborare cu GERB, socialiştii şi partidul turc, formaţiuni longevive pe scena politică şi despre care adversarii afirmă că sunt părţi ale aceluiaşi sistem corupt.
