Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

News

Serviciul de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova avertizează că deciziile Comisiei Electorale Centrale implică riscuri la adresa securităţii naţionale

Moldova
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   A man exits from voting cabine to cast his ballot at a polling station during the presidential elections in Hrusevo village, 25 Km North from Chisinau, Moldova, 01 November 2020.

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) din Republica Moldova a avertizat că decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a deschide, pentru alegerile parlamentare anticipate de pe 11 iulie, trei secţii de votare în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria implică riscuri la adresa securităţii naţionale. SIS menţionează că membrii CEC nu au consultat serviciul înainte de a lua acestă decizie și că secţiile de vot, una în satul Corjova, raionul Dubăsari, şi două în orașul Tighina (Bender), se vor afla pe raza unor localităţi cu regim sporit de securitate instituit de separatiști, ce nu sunt controlate de către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova. Acestea, practic, nu pot interveni în cazul apariţiei unor potenţiale incidente - conchide Serviciul de Informaţii şi Securitate, preluat de media de la Chișinău.
Transnistria a ieșit, de facto, de sub controlul autorităților centrale încă din 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morți și tranșat odată cu intervenția trupelor rusești de partea rebelilor.
Pentru cetăţenii cu drept de vot din localităţile din stânga Nistrului, municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni, CEC a decis deschiderea a 44 secţii de vot la scrutinul parlamentar. În mod tradițional, alegătorii din localitățile controlate de separatiști votează cadidați ai stângii filoruse, fie aceasta comunistă, socialistă sau populistă. Avertismentul SIS survine aproape simultan cu protestele de stradă de la Chișinău, la care au participat sute de oameni, față de refuzul aceleiași CEC de a suplimenta numărul de secţii de votare din România și din statele occidentale cu diaspora numeroasă din Republica Moldova, care votează preponderent cu dreapta proeuropeană. Protestatarii, citați de Radio Chișinău, spun că limitarea accesului la vot pentru alegătorii din străinătate echivalează cu fraudarea alegerilor. Preşedinta pro-occidentală Maia Sandu afirmă că totul e o bătaie de joc faţă de sutele de mii de cetăţeni care vor să voteze şi o încălcare sfidătoare a legii. Ea îi acuză pe membrii CEC că acționează în beneficiul socialiştilor, conduşi de ex-președintele filorus Igor Dodon, care au făcut un cartel electoral cu comuniștii celuilalt fost șef pro-moscovit al statului, ex-generalul de miliție sovietică Vladimir Voronin. Și preşedintele delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Republica Moldova, eurodeputatul român PNL-PPE Siegfried Mureşan, consideră deciziile CEC o sfidare la adresa cetăţenilor. Un sondaj ale cărui rezultate au fost difuzate la începutul lunii iunie relevă că trei formațiuni ar accede sigur în viitorul Legislativ după alegerile parlamentare anticipate. Partidul pro-european Acțiune și Solidaritate, fondat de Maia Sandu, e creditat cu 39% din opțiuni, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, condus de Dodon și Voronin, cu 33, iar  partidul oligarhului fugar Ilan Șor cu 10 procente. Puțin sub pragul electoral de 6% sunt Blocul "Renato Usatîi", al primarului populist de la Bălți, și  Alianța pentru Unirea Românilor, franciza unionistă a partidului omonim din România.  

 

Navalnîi. Un democrat împotriva autoritarismului
Other news
Ţările central şi est-europene membre NATO condamnă, la unison, acţiunile agresive ale Rusiei la adresa Ucrainei şi actele de sabotaj comise de agenţi ruşi în Cehia şi, posibil, în Bulgaria

Ţările central şi est-europene membre NATO condamnă, la unison, acţiunile agresive ale Rusiei la adresa Ucrainei şi actele de sabotaj comise de agenţi ruşi în Cehia şi, posibil, în Bulgaria

Analiştii remarcă o formă de solidaritate regională, dovedită inclusiv luna trecută de expulzările de diplomaţi ruşi decise de Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia sau România.

Protestatari armeni au forţat intrarea într-o clădire a guvernului din Erevan, pentru a cere demisia premierului Nikol Paşinian

Protestatari armeni au forţat intrarea într-o clădire a guvernului din Erevan, pentru a cere demisia premierului Nikol Paşinian

Criza politică a luat amploare după ce Statul Major a cerut demisia lui Paşinian, care a denunţat o tentativă de puci şi a ordonat demiterea şefului armatei, Onik Gasparian.

Bulgarii își aleg, din nou, deputații

Bulgarii își aleg, din nou, deputații

Fostul Parlament, abia ales, pe 4 aprilie, n-a putut genera o majoritate capabilă să instaleze un nou guvern.

08 Jun 2021

2 minutes read
Rusia a raportat, sâmbătă, în premieră, peste o mie de decese provocate de COVID-19 într-o singură zi
Rusia a raportat, sâmbătă, în premieră, peste o mie de decese provocate de COVID-19 într-o singură zi

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă că nu autoritățile sunt vinovate de situația actuală, fiindcă acestea ar fi creat toate condițiile pentru ca rușii să-și protejeze viața vaccinându-se.

16 Oct 2021
Premierul ceh în exercițiu, miliardarul populist Andrej Babis, renunță la încercarea de a forma un nou guvern
Premierul ceh în exercițiu, miliardarul populist Andrej Babis, renunță la încercarea de a forma un nou guvern

Incertitudinea politică domnește la Praga, după spitalizarea președintelui Milos Zeman, care trebuia să desemneze un nou prim-ministru.

16 Oct 2021
Germania: coaliția „semafor” a început discuțiile cu privire la programul de guvernare
Germania: coaliția „semafor” a început discuțiile cu privire la programul de guvernare

Politica externă n-a fost abordată decât în linii mari, dar toate cele trei partide din viitoarea coaliție guvernamentală pledează pentru consolidarea a ceea ce numesc suveranitatea strategică a Europei.

16 Oct 2021
Încă un atentat cu zeci de victime într-o moschee şiită afgană
Încă un atentat cu zeci de victime într-o moschee şiită afgană

Atacurile sunt revendicate de organizaţia cea mai radicală a islamismului sunit din Afganistan, aşa-numitul Stat Islamic-Korasan, care-i consideră eretici pe şiiţi, minoritari în această ţară.

15 Oct 2021