Prin ordonanța semnată la data de 26 iunie 2020 de procurorul Doru Stoica au fost clasate acuzațiile la adresa șefilor jandarmeriei în dosarul 10 august. Acuzațiile împotriva executanților au fost, însă, trimise înapoi Secției Parchetelor Militare pentru continuarea cercetărilor.
Soluția de clasare este nelegală, au explicat pentru G4Media.ro mai mulți specialiști în drept, iar procurorul a comis mai multe erori. Ordonanța, o pledoarie înverșunată în favoarea intevenției în forță a Jandarmeriei, trebuia infirmată de șeful ierarhic superior, în acest caz de șefa DIICOT, Georgiana Hossu.
G4Media.ro a analizat cele 235 de pagini ale ordonanței de clasare, din care rezultă că procurorul DIICOT, care este șeful secției de combatare a Infracțiunilor de Terorism și Crimitalitate Organizată, s-a comportat ca un veritabil avocat al Jandarmeriei.
Procurorul nu a administrat și pare că nici nu a căutat probe, nu aflăm din ordonanță pe ce dovezi și-a fundamentat convingerea că n-a existat niciun aranjament politic cu jandarmeria pentru evacuarea în forță a Pieței Victoriei. Cele 235 de pagini par mai degrabă o răfuială cu procurorul militar Bogdan Pârlog, dar și cu protestatarii din 10 august, pe care procurorul îi ceartă pe totul parcursul anchetei sale, acuzându-i între altele de ”spirit gregar”, ”nerafinat”.
Ceea ce frapează orice specialist în drept penal din capul locului este faptul că procurul Doru Stoica se contrazice singur atunci când clasează acuzațiile pe numele șefilor jandarmeriei, dar își declină competența în cazul acuzațiilor de purtare abuzivă, abuz în serviciui și neglijență în serviciu aduse jandarmilor care au lovit protestatari pașnici în Piața Victoriei.
Procurorul citează cu mâna lui din Codul de procedură penală la pagina 234 din ordonanță: ”Avînd în vedere dispozițiile art. 56 alin.4 Cod de procedură penală, potrivit cu care: ”urmărirea penală în cazul infracțiunilor săvârșite de militari se efectuează, în mod obligatoriu, de procurorul militar” și apreciind asupra faptului că prorogarea de competență, după calitatea persoanei (…) nu a fost preluată corespunzător și nu e aplică în ipoteza reglementată de art.11 alin 3 din OUG nr.78/2016 din Codul Penal (…) dispun: declinarea competenței de efectuare a urmăriri penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu și neglijență în serviciu cu ocazia mitingului organizat în zona Pieței Victoriei (…) în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare.”
Același procuror DIICOT nu a mai ținut însă cont de Codul de Procedură Penală invocat mai sus când a clasat acuzațiile aduse șefilor jandarmeriei Laurențiu Cazan, Cristian Sindile și Gheorghe Cucoș. Și ei sunt militari și ar trebui anchetați de aceeași secție a parchetelor militare. De ce procurorul DIICOT a avut competență în clasarea acuzațiilor pe numele șefilor, dar pretinde că n-are competență să continue ancheta împotriva executanților?
Este poate cea mai flagrantă eroare și o cauză clară de infirmare a ordonanței de clasare. Ori avea, ori nu avea competență pentru a soluționa acest dosar. Nu poti avea competență să clasezi pentru șefii Jandarmeriei, și să te speli pe mâini în cazul executanților invocând tocmai lipsa de competență în cauzele cu militari.
Dar firul roșu al celor 235 de pagini este pledoaria înfocată pe care procurorul Stoica o face ca un veritabil avocat angajat în apărarea Jandarmeriei, încercând să justifice și să explice atât intervenția în forță, utilizarea bastoanelor, a gazelor lacrimogene, cât și ascunderea elementelor de identificare de pe căștile jandarmilor.
Preocuparea sa de bază pare să fie demontarea acuzațiilor pe care procurorul militar, Bogdan Pârlog, de la care a preluat dosarul în urmă cu un an, le-a lansat împotriva șefilor Jandarmeriei.
Însă demontarea acuzațiilor procurorului de la SPM (Secția Parchetelor Militare) nu pare realizată pe bază de probe certe, depoziții, confruntări de martori, informații, documente, stenograme obținute din Ministerul de Interne, ci în urma ”analizelor” personale și pe baza a zeci de fotografii din timpul protestului depuse la dosar, din care se poate înțelege orice.
Astfel, procurorul ajunge destul de repede la concluzia hilară că intervenția jandarmilor în forță i-a salvat de fapt pe protestatarii din 10 august 2018. Teza că mitingul diasporei ar fi reprezentat o tentativă de lovitură de stat a fost rostogolită de PSD și preluată, iată, de procurorul DIICOT:
