Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

News

THE INSIDER: Țeava cu două capete. Șantajul Gazpromului îi poate costa scump pe ruși

THE INSIDER: Țeava cu două capete. Șantajul Gazpromului îi poate costa scump pe ruși
©EPA/SERGEY DOLZHENKO  |   A detail view of the Russian gas-measuring station 'Sudzha' near the Ukrainian border, Russia, 11 January 2008.

Prețul la gaze în Europa a atins cote record, iar politicienii europeni acuză Gazpromul de șantaj. Economistul Vladimir Milov explică pe The Insider ce stă în spatele crizei energetice, care este rolul Kremlinului; dacă Europa poate grăbi procesul de trecere la „energia verde” și ce riscă în acest caz Rusia.

De ce s-a scumpit gazul?

Pentru început, câteva cuvinte despre cauza actualei crize a prețurilor din Europa. La bază, într-adevăr, sunt factori obiectivi; situația poate fi descrisă prin fraza „astfel de lucruri se mai întâmplă”. Periodic, piețele cad sau urcă, în economia modernă de piață trebuie să te obișnuiești cu aceasta și să dezvolți instrumente de acoperire a riscurilor. În spatele saltului recent al prețurilor stă căderea lor bruscă de anul trecut, când din cauza crizei provocate de pandemie prețul european la gaze s-a prăbușit până la nivelul de acum 20 de ani.

Prețul mediu de import al gazelor în Germania, în 2020, a fost de 145 de dolari pentru mia de metri cubi, prețul mediu în hub-ul olandez TTF a fost și mai mic, de aproximativ 100 de dolari. A urmat o iarnă rece (respectiv, prelevarea rapidă a gazelor din depozitele subterane), care s-a suprapus pe o revigorare accelerată post-Covid a economiilor asiatice și creșterea consumului de gaze în Asia. De fapt, Asia continuă să rămână principalul factor de creștere a prețurilor, în prezent acestea atingând 1500 de dolari pentru mia de metri cubi, cu mult mai mult decât în Europa.

[…]

Au existat și alte cauze – probleme cu producția de gaze în Norvegia, deficitul de vânt pentru instalațiile eoliene din Marea Nordului, însă aceastea nu sunt esențiale, rolul cel mai important l-a jucat cererea asiatică (prețurile europene tind spre cele asiatice). Odată cu apropierea iernii 2021-2022, această situație a început să îngrijoreze piața, rezervele de gaze au scăzut la cote record, ceea ce a provocat temeri serioase că nu va exista un volum suficient de gaze în lunile reci de iarnă.

Care este rolul Gazpromului în acest context?

Aceasta este doar partea obiectivă, fundamentală a situației. Există și latura ascunsă, lagată de manipularea directă a pieței de către Gazprom. Simțind furtuna care se îndrepta spre piața europeană, monopolistul rus a decis să toarne gaz pe foc, luând poziția: „noi îndeplinim obligațiile contractuale stricte”, de facto refuzând, din luna iulie, să îndeplinească cererile suplimentare ale consumatorilor și să mai rezerve capacități suplimentare de tranzit prin Ucraina și Polonia.

Cu toate acestea, Gazprom are posibilitatea să producă și să vândă gaze, nu în zadar, în vară, chiar în presa rusă au apărut titluri precum „Gazprom va reține gazul”. O investigație antimonopol ar permite stabilirea existenței capacității disponibile, așa cum a cerut acum câteva săptămâni un grup de eurodeputați – crearea unui deficit artificial pentru creșterea prețurilor reprezintă un caz clasic de încălcare a legislației antimonopol, și rusească și europeană. Da, gazul aparține Gazpromului, însă, dacă acesta vrea să aibă acces la cea mai mare piață mondială de gaze, cea europeană, trebuie să respecte regulile concurenței corecte; europenii nu au cerut de la monopolistului rus gaze pe gratis, ei au propus un preț de piață record, însă, Gazprom a refuzat să livreze volume suplimentare. Astfel, deși la baza crizei sunt cauze fundamentale, Gazprom deliberat a contribuit la agravarea situației. Desigur, aceste acțiuni rezultă nu doar din dorința de a câștiga în plus, dar și de a pune presiune pe europeni privind lansarea conductei Nord-Stream 2.

Deocamdată, Comisia Europeană reacționează cu atenție și nu se grăbește să pornească o investigație antimonopol. Chiar dacă aceasta va fi inițiată sau nu, în Europa deja au apărut voci privind accelerarea reducerii dependenței de gazul rusesc. Este posibil acest lucru?

Ce poate face Europa?

În perspectivă, Europa și-a pus scopul să ridice cota surselor de energie regenerabilă la 40% din totalul consumului, până în 2030, și aceasta, într-un fel sau altul, se va întâmpla. Însă, energetica este o afacere inertă care necesită un volum mare de investiții, iar astfel de lucruri nu se fac rapid.

[…]

Vestea proastă pentru Gazprom este că actuala criză din această toamnă-iarnă va impulsiona trecerea la energia alternativă. Sunt prea mari urmările politice pentru UE – oprirea temporară a întreprinderilor din cauza creșterii prețurilor la energie, saltul inflației. O astfel de criză nu a fost de mult timp și va avea, neîndoielnic, și urmări politice. Guvernele europene deja examinează activ posibilitatea unei reacții sistemice, care să prevină astfel de fenomene pe viitor.

Deocamdată putem doar presupune care va fi aceasta, dar deja sunt clare două lucruri. În primul rând, a fost afectată reputația gazelor naturale ca „un combustibil de tranziție” (puțin mai ecologic decât cărbunele și petrolul) – pentru Europa, trecerea la energia verde nu este doar o problemă de mediu, dar și o chestiune de reducere a dependenței dureroase de furnizorii de combustibili tradiționali. Cel mai probabil, aceasta va însemna măsuri suplimentare de susținere a trecerii la energia regenerabilă.

În al doilea rând, Gazprom poate primi un buchet suplimentar de urmări negative – de exemplu, concernul a acumulat o cantitate mare de depozite subterane pe teritoriul UE, cărora acum li s-ar putea atribui statut de infrastructură sensibilă a pieței, impunând Gazpromul să le vândă, la fel cum anterior furnizorii de gaze au fost impuși să renunțe la proprietatea asupra conductelor. Sau europenii vor cere revizuirea contractelor pentru gaze astfel încât să facă livrarea de volume suplimentare mai accesibilă – în trecut nu o dată au reușit să pună presiune pe Gazprom cu scopul revizuirii condițiilor contractuale.

În general, așa cum deseori s-a mai întâmplat, Gazprom și Putin au încercat să câștige tactic în problema gazelor de pe piața europeană, să folosească deficitul pentru a șantaja și a pune presiune, dar au toate șansele să piardă strategic. Costurile de reputație pentru războiul nedeclarat al gazelor împotriva Europei sunt enorme – Gazprom ar fi putut să ajute considerabil la dezamorsarea problemei livrărilor și să obțină un câștig bun. Însă, a  peferat să crească presiunea, din cauze vădit politice. Cel mai probabil, într-un final, va eșua - Europa va lua măsuri ca pe viitor să evite asemenea șantaje.

Citește articolul integral pe pagina The Insider


Other news
Censor.Net: Un scurt rezumat al mesajului lui Putin privind Ucraina: nimic nu s-a întâmplat, deoarece totul s-a întâmplat deja. Nimic s-a spus pentru că totul s-a făcut deja

Censor.Net: Un scurt rezumat al mesajului lui Putin privind Ucraina: nimic nu s-a întâmplat, deoarece totul s-a întâmplat deja. Nimic s-a spus pentru că totul s-a făcut deja

Recentele evoluții din Donbass și Crimeea nu înseamnă că Putin și-a schimbat planurile sau politicile cu privire la aceste regiuni sau la Ucraina; acestea au rămas aceleași din 2014, după cum scrie Iurii Butusov pentru Censor.net

Autoritățile pro-occidentale de la Chișinău spun că mizează pe expertiza României în reformarea justiției

Autoritățile pro-occidentale de la Chișinău spun că mizează pe expertiza României în reformarea justiției

Noul președinte al Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, afirmă că „avem toată deschiderea, avem tot sprijinul politic, moral și logistic al statului român în procesul de integrare în Uniunea Europeană și vom beneficia cu gratitudine de el”.

Şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, spune că Uniunea Europeană nu poate pedepsi, dar poate combate dezinformarea prin care Rusia sau China încearcă să-i submineze valorile

Şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, spune că Uniunea Europeană nu poate pedepsi, dar poate combate dezinformarea prin care Rusia sau China încearcă să-i submineze valorile

„Noi nu avem ferme de troli, nu avem infrastructura necesară pentru a produce mii sau sute de mii de mesaje din surse diferite într-o manieră foarte bine orchestrată. Uniunea nu are asemenea instrumente, nu avem capacitatea de a produce informaţie în cantităţi masive, în care să ne prezentăm perspectiva” – le-a explicat el eurodeputaţilor.

29 Oct 2021

5 minutes read
Președintele ceh, Milos Zeman, îl va desemna premier pe liderul de centru-dreapta Petr Fiala
Președintele ceh, Milos Zeman, îl va desemna premier pe liderul de centru-dreapta Petr Fiala

Procedurile constituționale pentru învestirea unui nou guvern au fost de două ori amânate, din cauza problemelor de sănătate ale președintelui.

27 Nov 2021
Doi copii uciși în Kosovo, într-un atac armat asupra unui autobuz școlar
Doi copii uciși în Kosovo, într-un atac armat asupra unui autobuz școlar

Anchetatorii par să excludă pista teroristă, iar surse polițienești acreditează ipoteza unei reglări de conturi, pe fondul conflictului dintre două companii locale de transport.

27 Nov 2021
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că țara sa e pregătită pentru o eventuală  escaladare a tensiunilor cu Rusia
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că țara sa e pregătită pentru o eventuală escaladare a tensiunilor cu Rusia

Șeful serviciului de informații al armatei ucrainene, Kirilo Budanov, declarase, anterior, că peste 90 de mii de militari ruși sunt masați la frontiera comună și estimase că aceștia ar putea ataca Ucraina anul viitor, la sfârșitul lui ianuarie sau începutul lui februarie.

26 Nov 2021
Bagdadul repatriază încă 800 de migranți irakieni blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia
Bagdadul repatriază încă 800 de migranți irakieni blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia

Mii de migranți ilegali se află, încă, în pădurile de la frontierele belaruse, de unde speră să intre în spațiul Uniunii Europene, prin Polonia, Lituania sau Letonia.

26 Nov 2021