Donate
Armenia a introdus o plângere împotriva Azerbaidjanului la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), principalul organ judiciar al ONU, în care acuză autorităţile de la Baku de discriminare rasială. Erevanul afirmă că discriminarea durează de decenii şi că politica de ură a statului azer faţă de armeni i-a transformat pe aceştia în victime ale masacrelor, torturii şi altor abuzuri. Plângerea mai susţine că asemenea practici au fost reluate în cursul conflictului armat de anul trecut dintre cele două republici ex-sovietice sud-caucaziene, când azerii ar fi încălcat grav Convenţia internaţională privind eliminarea oricărei forme de discriminare rasială. După încetarea ostilităţilor, Azerbaidjanul ar fi continuat să asasineze, să tortureze şi să matrateze prizonieri de război, ostatici şi alţi deţinuţi armeni.
Războiul s-a soldat cu peste şase mii de morţi şi cu o victorie categorică a azerilor. Doar oficiile de mediator ale președintelui rus, Vladimir Putin, au pus capăt luptelor. Erevanul controlează, de facto, graţie separatiştilor armeni, o parte din regiunea Nagorno-Karabah, dar a pierdut, în conflictul din 2020, oraşul-simbol Şuşa, precum şi zone azere din jurul Karabahului. Această înfrângere a fost percepută de armeni drept o umilinţă naţională.
Conflictul azero-armean datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate forţat în aceasta. Peste 30 de mii de oameni au fost ucişi atunci şi sute de mii s-au refugiat. Miza acestuia e şi una geopolitică. Ca turcofoni, azerii sunt aliaţii şi protejaţii Turciei, în timp ce Armenia creştină e în mod tradiţional orientată spre Rusia. Moscova are, însă, relaţii bune şi cu Azerbaidjanul.
