La putere de aproape trei decenii și calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, liderul de la Minsk reia mantrele protectorilor săi de la Moscova.
Președintele Vladimir Putin își reia diatribele contra așa-zișilor naziști de la Kiev.
Opoziţia prorusă amenință că va ignora dispozițiile legale și va celebra ca în fiecare an victoria de pe 9 mai 1945 a Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei hitleriste.
Jill Biden a fost în Slovacia, iar incursiunea ei în Ucraina a fost ținută secretă până în ultimul moment.
Noul ajutor aproape dublează angajamentele anterioare ale Marii Britanii privind cheltuielile destinate Ucrainei.
Secretarul general al NATO reamintește că misiunea Alianței este aceea de a preveni războiul. „Pacea nu vine de la sine”. Dacă NATO sprijină Ucraina nu însemnă că este parte beligerantă.
Preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a pregătit terenul pentru invazie.
Fluxul crește din nou.
Pe agenda reuniunii G7, a treia de la începutul anului, figurează posibile sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei.
În vârstă de 54 ani, fostul preşedinte al Georgiei a refuzat primă dată să se alimenteze timp de 50 de zile, apoi 20 de zile, pentru a denunţa trimiterea sa în închisoare în urma unei condamnări pentru abuz de putere.
Noul pachet de sancţiuni contra Rusiei, al şaselea, mai cuprinde excluderea celei mai mari bănci ruse, Sberkank, şi a altor două instituţii financiare ruseşti din sistemul SWIFT, precum şi interzicerea difuzării a trei posturi TV din Rusia.
În martie, anchetatorii au deschis un dosar contra lui Nevzorov după ce acesta postase pe social media că forţele armate ruse au bombardat deliberat o maternitate din oraşul ucrainean Mariupol.
În timp ce Moscova neagă că forţele sale au comis abuzuri, Kievul afirmă că anchetează peste 9.000 de potenţiale crime de război. Şi Curtea Penală Internaţională investighează presupuse crime de război comise de trupele ruse.
Acum un an, bărbatul declara că a înțeles cât rău a făcut țării sale și că vrea să-și îndrepte greșelile.
Embargoul asupra petrolului rusesc ar echivala cu o bombă atomică pentru economia ungară – pretinde premierul Victor Orban.
Ea vrea să-și expime recunoştinţa față de generozitatea şi sprijinul poporului român pentru refugiaţii ucraineni.
„Istoria s-a întors pe continentul nostru în cel mai crud mod cu putinţă” – a deplâns secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, înainte de prezentarea raportului său anual.
50 de milioane de lei pentru mai puţin de două milioane de măşti de protecţie.
De la declanşarea crizei din Ucraina și până acum, aproape 860.000 de oameni au venit în România, fugind de războiul din țara lor.
Societe Generale a convenit luna trecută să îşi vândă divizia din Rusia, Rosbank, către miliardarul Vladimir Potanin, devenind prima mare bancă occidentală care a anunţat ieşirea de pe piaţa din Rusia după invadarea Ucrainei.
Consiliul de Securitate Naţională din Statele Unite a calificat drept „iresponsabilă” afirmaţia potrivit căreia Washingtonul ar fi ajutat Ucraina să ucidă generali ruşi.
Anunţul a fost făcut în cea de-a 70-a zi a intervenţiei ruse în Ucraina, care a făcut mii de morţi şi a provocat cea mai mare criză de refugiaţi în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu peste 13 milioane de persoane strămutate.
„Timpul jumătăţilor de sancţiune a trecut” – a mai spus ministrul ucreainean de Externe, Dmitro Kuleba –, criticând „o situaţie absurdă” în care Bruxellesul „impune mai multe sancţiuni” Rusiei în urma invadării Ucrainei şi „plătind în continuare pentru gazul şi petrolul său”.
O unanimitate se conturează pentru a primi Finlanda şi Suedia în rândurile NATO, potrivit alianţei militare, însă procesul de ratificare implică undă verde din partea parlamentelor tuturor celor 30 de ţări membre.
„Continuăm să ajutăm Ucraina şi să presăm Rusia pentru a înceta ostilităţile imediat” – a subliniat prim-ministrul italian Mario Draghi.
Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii.
Poliţia de frontieră subliniază că Ucraina şi-a întărit şi frontiera cu regiunea separatistă prorusă Transnistria din Republica Moldova, unde tensiunile au escaladat.
Totalul a depășit 850 de mii.
Avea 87 de ani, iar regimul autoritar pro-moscovit de la Minsk îi interzicea, de un deceniu, să mai iasă din țară.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează