Lectorul universitar dr. Bogdan Oprea, directorul Departamentului de Jurnalism al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, a vorbit despre mecanismele prin care informațiile false și manipularea sunt produse și distribuite în mediul online, în cadrul evenimentului de lansare a proiectului „Gen Anti-Fake”.
Oprea a explicat că manipularea și dezinformarea nu se bazează pe un singur mecanism, ci pe o combinație de tehnologii, tehnici de comunicare și vulnerabilități ale utilizatorilor.
În prezentarea sa, Bogdan Oprea a împărțit mecanismele de manipulare și dezinformare în patru mari categorii: exploatarea tehnologiilor digitale, manipularea informației și dezinformarea, tehnicile retorice și exploatarea vulnerabilităților psihologice.
„Internetul este mai degrabă un loc al înșelăciunii, al falsului”
Profesorul a atras atenția asupra volumului de informații cu care utilizatorii se confruntă zilnic și a spus că, în cazul studenților săi, accentul verificării s-a schimbat.
„Cred că trăim o epocă în care internetul este mai degrabă un loc al înșelăciunii, al falsului, decât un loc în care să găsim informația adevărată”, a afirmat Bogdan Oprea.
El a explicat că, în ultimii ani, își învață studenții nu doar să identifice informațiile false, ci să verifice dacă informațiile pe care le întâlnesc online sunt adevărate.
„Am ajuns de vreun an de zile-doi încoace să-mi învăț studenții nu să verifice ce e fals pe internet, ci să verifice ce e adevărat pe internet”, a spus acesta.
Boții și inteligența artificială adaugă o nouă dimensiune dezinformării
O altă parte a prezentării sale a fost dedicată boților și modului în care aceștia pot amplifica anumite mesaje în mediul online.
Bogdan Oprea a explicat că boții sunt programe create pentru a copia sau imita comportamentul uman și a făcut referire la date potrivit cărora, în 2025, 53% din traficul de pe internet ar fi fost generat de boți, nu de oameni.
„Boții, să ne înțelegem, sunt niște softuri special create să copieze, să imite comportament uman”, a explicat profesorul.
În acest context, numărul de interacțiuni pe care îl primește un mesaj nu reprezintă automat și o măsură a susținerii reale de care acesta se bucură în societate.
Oprea a vorbit și despre inteligența artificială, subliniind că tehnologiile respective nu au apărut în urmă cu doar doi ani, chiar dacă au devenit mult mai vizibile în spațiul public în ultimii ani.
El a legat dezvoltarea acestor instrumente de dificultatea tot mai mare de a distinge rapid între conținutul autentic și cel manipulator.
În opinia sa, primul pas pentru combaterea fenomenului este acceptarea faptului că utilizatorii sunt vulnerabili la manipulare și că verificarea informațiilor trebuie să devină o practică obișnuită.
Rețelele sociale nu trebuie confundate cu sursele de informare
Bogdan Oprea a recomandat, în același timp, separarea utilizării rețelelor sociale pentru divertisment de utilizarea unor surse jurnalistice pentru informare.
„Nu consum însă rețelele de socializare pentru informații”, a explicat el, adăugând că, atunci când vrea să se informeze, folosește surse media în care are încredere.
Profesorul a recomandat și utilizarea agregatoarelor de știri, care permit accesul la mai multe surse selectate în funcție de domeniile de interes ale utilizatorului.
Mesajul său pentru tineri a fost, astfel, să nu trateze fluxul de pe rețelele sociale drept echivalentul unui flux de informații verificate.
Bogdan Oprea a subliniat însă că nu întreg internetul este un spațiu al manipulării și dezinformării și că există surse de informație credibile.
„Soluții sunt și e o încurajare pe care o am către toți. Haideți să învățăm să distingem între zonele preponderent manipulatoare, care sunt în mod vădit medii ale înșelăciunii și zonele curate. Din fericire, ele există. Trebuie însă să învățăm să le separăm”, a spus el.
Pentru lectorul universitar, una dintre principalele arme împotriva dezinformării rămâne, astfel, capacitatea utilizatorilor de a verifica informația și de a diferenția între conținutul creat pentru informare și cel construit pentru manipulare.
Proiectul este finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.
- Programul de Implicare Civică: www.elvetiaromania.ro
- Facebook: https://www.facebook.com/elvetiaromania
- Instagram: https://www.instagram.com/elvetiaromania/

