Elvetia - Romania, Program de cooperare

Cătălin Striblea: Dezinformarea construiește „realități paralele”

Cătălin Striblea: Dezinformarea construiește „realități paralele”

Dezinformarea nu doar falsifică informații, ci poate construi „realități paralele” în care oamenii ajung să interpreteze complet diferit aceleași evenimente - a punctat Cătălin Striblea, realizator emisiunii „România în direct” de la radio Europa FM, în cadrul evenimentului de lansare a proiectului „Gen Anti-Fake”.

Cătălin Striblea a vorbit despre felul în care informațiile false sau scoase din context ajung să se răspândească, despre dificultatea de a le corecta ulterior și despre provocările cu care se confruntă jurnalismul într-un mediu informațional dominat de rețelele sociale.

În opinia lui Striblea, una dintre problemele majore este faptul că dezinformarea poate fi mai atractivă pentru public decât o informație banală, verificată.

„Oamenii cred în dezinformare cu mai mare ușurință decât cred într-o știre banală”, a spus jurnalistul.

El a explicat că inclusiv persoane bine intenționate și bine integrate în societate pot ajunge să creadă în teorii sau narațiuni false, mai ales atunci când acestea le oferă impresia că există o explicație ascunsă pentru un eveniment.

Cum se formează „realitățile paralele”

Unul dintre efectele pe termen lung ale acestui fenomen este, potrivit jurnalistului, formarea unor „realități paralele”.

Striblea a explicat că oamenii ajung să consume informații prin filtrele propriilor convingeri și să caute, mai ales, acele informații care le confirmă deja perspectiva asupra lumii.

„Ei știu exact de la bun început unde sunt eu și atunci caută doar acele lucruri care să argumenteze povestea asta”, a spus jurnalistul.

În timp, acest mecanism poate eroda încrederea în instituții și în profesii precum jurnalismul, medicina sau alte domenii bazate pe expertiză.

„Reflexul care se formează în acești oameni este că ei știu ceva mai bine”, a explicat Striblea.

„Este absolut fascinant să vezi cum oamenii cred când mergem unul pe lângă altul”, a spus jurnalistul, referindu-se la situațiile în care el și ascultătorii săi pornesc de la versiuni complet diferite ale realității.

„Eu și el eram în două lumi informaționale diferite”, a adăugat Striblea, explicând că informațiile consumate de oameni, inclusiv dezinformările sau fragmentele de adevăr scoase din context, pot amplifica diviziunile deja existente în societate.

Cum un clip tăiat poate schimba sensul unei declarații

Striblea a prezentat și un exemplu concret, pornind de la o declarație făcută de jurnalistul Cristian Tudor Popescu despre Călin Georgescu.

Declarația inițială era mai amplă și conținea un context în care Popescu vorbea despre posibilitatea ca Georgescu să moară și despre modul în care un asemenea eveniment ar putea fi exploatat politic.

Ulterior, din declarația respectivă a fost decupat un fragment care lăsa impresia că Popescu considera moartea lui Georgescu drept un „cadou imens”.

Fragmentul a fost distribuit intens în mediul online și a fost văzut de sute de mii de oameni.

„Tu ai o declarație, o înjumătățești, faci un fake news din ea, oamenii ăia au o reacție la acel fake news și el circulă”, a explicat Striblea.

Problema, în acest caz, nu a fost doar existența unui fragment scos din context, ci faptul că reacțiile oamenilor la acel fragment au produs efecte în lumea reală.

Jurnalistul a arătat că profesioniștii din presă au putut identifica relativ rapid legătura dintre declarația inițială, fragmentul viral și reacțiile apărute ulterior. Pentru publicul larg, însă, această legătură era mult mai greu de urmărit.

„Este foarte greu de prins din urmă”

Una dintre dificultățile majore ale dezinformării este viteza cu care aceasta circulă și faptul că informația corectă ajunge adesea după ce narațiunea falsă a fost deja preluată de public.

Striblea a povestit că, în cazul exemplului prezentat, jurnaliștii au putut vedea relativ rapid ce se întâmplase: declarația inițială, fragmentul modificat și reacțiile generate de acesta.

„Marea particularitate a acestui fake news este faptul că el este foarte greu de prins din urmă”, a spus jurnalistul.

El a relatat și o situație din propria emisiune. Un ascultător l-a acuzat pe Cristian Tudor Popescu că ar fi cerut moartea lui Călin Georgescu, bazându-se pe fragmentul viral.

Striblea i-a propus să asculte împreună declarația completă, iar după audiere interlocutorul și-a cerut scuze și a recunoscut că a înțeles complet greșit situația.

Jurnalistul a subliniat însă că un asemenea caz nu înseamnă că o persoană își schimbă automat convingerile. Înseamnă doar că accesul la informația completă îi poate permite să își reevalueze o concluzie bazată pe un fragment.

Ce pot face jurnaliștii pentru a combate acest fenomen?

În partea finală a intervenției sale, Striblea a vorbit despre rolul jurnalismului într-un astfel de mediu informațional.

El a recunoscut că pentru jurnaliști poate apărea sentimentul că efortul de verificare nu este suficient pentru a ține pasul cu viteza și amploarea dezinformării.

„Cine pășește în profesia asta să se aștepte să vadă foarte mult rău și să trăiască acest sentiment de frustrare perpetuă că ceea ce spui nu e de ajuns, nu poate repara, nu ajunge din urmă (dezinformarea – n. red.)”, a spus Striblea.

În același timp, el a susținut că acest lucru nu înseamnă că jurnalismul nu mai poate fi practicat sau că standardele profesionale ar trebui abandonate.

„(Profesia – n. red.) Poate fi făcută cu standarde, poate fi făcută cum trebuie”, a asigurat jurnalistul.

Soluția, în opinia sa, este ca presa să fie mai rapidă și mai adaptată noului mediu informațional, fără să renunțe la principiile profesionale.

„Tot ceea ce e de făcut e să fim un pic mai inventivi, mai rapizi și mai deștepți decât cei care ne-au măcinat meseria”, a afirmat Striblea.

„Meseria asta nu o să dispară”

Striblea a încheiat într-o notă optimistă, adresându-se inclusiv tinerilor interesați de jurnalism.

„Vă asigur aici, din punctul ăsta de vedere, că meseria asta nu o să dispară absolut niciodată”, a spus el.

Jurnalistul a susținut că atât timp cât vor exista oameni care păstrează standardele profesionale și continuă să pună întrebări, jurnalismul își va păstra rolul în societate.

„Dacă va mai rămâne la sfârșit unul singur să pună întrebări. Și tot se cheamă o victorie”, a spus Striblea.

În opinia sa, dificultățile actuale reprezintă mai degrabă o luptă de durată decât un moment în care jurnalismul ar fi condamnat să dispară.

„Este doar o luptă ceva mai lungă”, a concluzionat jurnalistul.


Proiectul este finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.

Parteneri Gen Anti-Fake

Timp citire: 5 min