România intenționează să cartografieze, în parteneriat cu US Geological Survey, liderul mondial în cartografiere geologică, toate zăcămintele de minereuri rare de pe teritoriul țării, a anunțat consilierul prezidențial Radu Burnete, într-un articol publicat pe propriul site.
Planul a fost discutat în cadrul reuniunii ce a avut loc la Washington, la începutul lunii, la care, alături de Radu Burnete, a participat și ministrul român de externe, Oana Țoiu. De altfel, România a fost una din cele doar cinci state membre ale UE invitate la această reuniune. Gazdele întâlnirii, vicepreședintele american JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, au propus celor prezenți crearea unui bloc comercial pentru minerale critice, menit să contracareze dominația chineză. Astfel, SUA, UE și Japonia au anunțat un memorandum de înțelegere care va fi semnat în următoarele 30 de zile, pentru a dezvolta planuri de acțiune comune pentru reziliența lanțurilor de aprovizionare în minerale critice.
Ce resurse are România
În cadrul Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) și cupru la Rovina (Hunedoara). În ansamblu, România deține zăcăminte de aproximativ 60 de minerale diferite - minereuri polimetalice, cupru, teluriu (un metal rar găsit în Europa) - precum și potențial pentru pământuri rare asociate cu minereurile de cupru, titan și zirconiu. Dar România și-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci, în prezent nefiind clar care sunt toate resursele noastre minerale. O cartografiere cu tehnologie satelitară sau din avioane echipate cu senzori ar permite să avem, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a resurselor noastre, pentru că „fără această imagine, orice discuție despre exploatare rămâne speculativă”, a spus Radu Burnete în articolul citat.
Avantajele parteneriatului cu SUA
Potrivit consilierului prezidențial, companii americane și române urmează să extragă și să rafineze aceste materii prime pe teritoriul României, cu dublu beneficiu. Pe de o parte, România își satisface nevoia internă pentru industria auto, dar va putea investi „masiv” și în industria de apărare, iar pe de alta, va exporta surplusul, echilibrând deficitul comercial și integrându-se în lanțurile de aprovizionare occidentale.
Mai mult, precizează Burnete, prezența unor companii mari americane în România ar avea și un efect strategic, pentru că ar da Washingtonului un motiv suplimentar să considere România un aliat de nădejde, nu doar pe dimensiunea militară, ci și pe cea economică.
În prezent, Uniunea Europeană importă 98% din necesarul de pământuri rare din China, iar Statele Unite depind de exporturile chineze pentru aproximativ 70% din pământurile rare procesate.
