România este ultima într-un clasament al țărilor europene din punct de vedere al cheltuielilor per elev/student în învățământ, în rândul statelor membre și partenere ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Chiar și cu un sistem de educație lovit în prezent de măsurile de austeritate impuse de guvern, România are, totuși, o situație peste medie din punct de vedere al salarizării profesorilor, după creșterile rezultate în urma grevei din 2023. Însă rezultatele școlare sunt printre cele mai slabe la nivelul OCDE, potrivit celui mai nou raport anual al acestei organizații privind educația, ”Education at a Glance 2025”, publicat astăzi.
Raportul semnalează numărul alarmant de mare de copii și tineri români care abandonează școala sau care nici nu muncesc, nici nu învață. Iar la nivelul învățământului superior, raportul notează că, dacă performanțele studenților existenți sunt notabile, ponderea acestora la nivelul populației este mult mai scăzută decât în alte țări.
Investițiile în educație
„România cheltuiește 6.069 de dolari per elev/student, din școala primară până în învățământul postliceal și cel terțiar, ceea ce o plasează în coada listei de țări, care merge de la 2.000 de dolari la peste 27.000 de dolari” per elev, arată OCDE în nota pentru România din cadrul raportului „Education at a Glance 2025”. Sumele cheltuite de țata noastră reprezintă mai puțin de jumătate din media OCDE, de circa 12.500 de dolari, potrivit datelor aferente anului 2022.
Cheltuielile guvernului sunt mai mari la nivel universitar decât în preuniversitar, dar și la acest nivel România este considerabil în urma mediei OCDE, cu o cheltuială de doar 10.329 dolari per student față de 15.102 dolari în medie la nivelul întregii organizații.
Calculată ca procent din PIB, la nivelul anului 2022, înaintea creșterilor salariale din 2023, OCDE notează că cheltuielile cu educația ale României, de 2,5% din PIB, erau atunci de aproape două ori mai mici decât media OCDE din acel an (4.7%).
Tineri fără ocupație și care părăsesc școala
Nota de țară mai arată că România (unde recent s-au redus cuantumul și numărul burselor școlare) bifează scoruri mult sub media OCDE și în coada țărilor membre din Europa când vine vorba despre capacitatea de a-i ține pe elevi în școală. Astfel, raportul notează că ponderea adulților tineri (25-34 de ani) care au cel mult studii gimnaziale a reușit să scadă cu două puncte procentuale în ultimii 5 ani, de la 26% în 2019 la 24% în 2024. România se află pe ultimul loc în Europa la acest capitol, la egalitate cu Spania, cu procent de aproape două ori mai mare decât media OCDE (13% în 2024) și de peste două ori mai mare decât media UE (11% n 2024).
Totodată, România se remarcă printr-un procent enorm – 16% în 2023, al copiilor de 6-14 ani care nu sunt înscriși la școală, față de o medie OCDE de doar 2% în același an. La nivelul adolescenților de 15-19 ani, situația este mai gravă: o treime dintre aceștia (32%), în România, nu erau înscriși în nicio formă de program educațional, în anul 2023, în creștere considerabilă față de 2013, când 23% dintre tinerii români cu aceste vârste nu figurau deloc în școli. Comparativ, la nivel OCDE doar 16% dintre tinerii de 15-19 ani nu erau înscriși la școală în acel an.
În cazul învățământului superior, raportul notează că România obține un rezultat peste media OCDE când vine vorba despre procentul studenților care finalizează studiile de licență în perioada alocată (3 ani) – 62% din total, comparativ cu o medie OCDE de 43%. În același timp, însă, procentul adulților cu studii superioare finalizate este printre cele mai mici la nivel OCDE și ultimul la nivelul țărilor europene incluse în raport. Astfel, dacă în medie la nivel OCDE 42% dintre adulții de 25-64 de ani aveau studii superioare în 2024, în România doar 19% dintre ei aveau astfel de studii, potrivit raportărilor oficiale.
Salariile profesorilor
Documentul anual al OCDE notează că „salariile relative ale profesorilor sunt ridicate. Învățătorii câștigă cu 14% mai mult decât media angajaților cu studii superioare, pe când, în medie la nivel OCDE, ei câștigă cu 19% mai puțin”. De notat că raportul prezintă drept un plus și opțiunile între timp afectate de măsurile de austeritate, cum ar fi compensațiile suplimentare pentru ore în plus, pentru participarea la programe de mentorat sau pentru desfășurarea altor sarcini. Analiza mai punctează că mărirea salariilor profesorilor „poate fi o provocare financiară, cheltuielile cu personalul reprezentând cea mai mare parte a cheltuielilor cu educația”.
