Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat Statele Unite că riscă să piardă un prieten prețios

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat Statele Unite că riscă să piardă un prieten prețios
© EPA-EFE/ETIENNE LAURENT   |   A demonstrator holds a poster reading 'You Better Recognize, Thank You President Joe Biden' as people take part in a demonstration to commemorate the 1.5 million Armenians killed in the Ottoman-era slaughter, near the Turkish consulate in Los Angeles, California, USA, 24 April 2021. Armenia marks the 106th anniversary of the Armenian Genocide. US President Joe Biden officially recognized the Armenian genocide on 24 April 2021.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat Statele Unite că riscă să piardă un prieten prețios dacă vor continua să șicaneze Turcia. Cu două săptămâni înaintea unei întâlniri cu omologul său american, Joe Biden, prevăzută pe 14 iunie, în marja summitului NATO de la Bruxelles, Erdogan atribuie Washingtonului responsabilitatea pentru tensiunile din relațiile bilaterale. El îi acuză pe americani că susțin milițiile kurde din Siria, pe care Ankara le califică drept teroriste, și că s-au transformat în avocații Armeniei, după ce președintele Biden a recunoscut, în premieră, genocidul antiarmenesc comis de imperiul otoman în timpul și după primul război mondial. Anunțul liderului de la Casa Albă a fost programat pe 24 aprilie, dată la care, în 1915, au început masacrele cărora le-au căzut victime circa un milion un milion și jumătate de etnici armeni. Printr-un vot simbolic, Congresul american a recunoscut, deja, genocidul, în decembrie 2019. Analiștii prevedeau că inițiativa lui Biden riscă să tensioneze relațiile cu Turcia, aliată în NATO cu Statele Unite. Termenul de genocid armean e recunoscut de circa 30 de state și larg împărtășit de comunitatea istoricilor. Turcia refuză, însă să-l accepte ca atare, neagă orice intenții exterminatorii ale administrației otomane și vorbește doar despre masacre reciproce, pe fondul unui război civil, dublat de foamete, care a produs sute de mii de victime în ambele tabere. Aliată, în prima conflagrație modială, cu Puterile Centrale, Germania și Austro-Ungaria, Turcia musulmană a luptat contra Antantei franco-britanice și  a imperiului țarist și i-a suspectat de lipsă de loialitate pe armenii creștini, tradițional orientați spre ruși. Masacrele, comise de armată, jandarmerie, trupe paramilitare kurde și bande de infractori, scoși din închisoare tocmai în acest scop, s-au perpetuat până în 1923. Două treimi din armenii care trăiau pe teritoriul de azi al Turciei au pierit, iar cei mai mulți supraviețuitori au plecat, fie în Armenia sovietică, fie în țări din lumea liberă. Potrivit statisticilor, circa 60 de mii de etnici armeni ar mai exista, în prezent, în Turcia.

Timp citire: 1 min