Papa Francisc se întâlnește, luni, cu membrii minusculei comunități evreiești din Slovacia, țară catolică în care, spun analiștii, antisemitismul persistă. Înainte de vizita sa în cartierul tradițional evreiesc din Bratislava, autoritățile slovace au cerut, oficial, iertare pentru moștenirea sumbră din timpul celui de al doilea război mondial, când, separată de Cehia și devenită satelit al Germaniei naziste, Slovacia condusă de clericul catolic Jozef Tiso a consimțit la deportarea a zeci de mii de evrei în lagăre de exterminare. Bilanțul total al victimelor din Slovacia ale Holocaustului depășește o sută de mii, iar la sfârșitul războiului în țară mai erau 300 de supraviețuitori. În prezent, comunitatea evreiască numără circa două mii de membri, iar reprezentanții ei speră că vizita Papei va contribui la ameliorarea raporturilor cu catolicii. Un studiu publicat anul trecut relevă că mai bine de jumătate dintre slovaci consideră că evreii au prea multă putere și controlează guvernele și instituțiile din întreaga lume.
Antisemitismul e un fitil care trebuie stins – a afirmat, în ajun, Papa Francisc, în Ungaria vecină Slovaciei. El i-a omagiat pe unguri drept o naţiune fidelă rădăcinilor sale, dar le-a cerut să fie şi deschişi către alţii. În ceea ce obsevatorii consideră o aluzie voalată la politicile antimigraţie ale premierului conservator suveranist Viktor Orban, Suveranul Pontif a spus că simbolul crucii ne îndeamnă şi să întindem braţele către ceilalţi. El a avut cu preşedintele Janos Ader şi cu premierul Orban discuţii cu uşile închise, care n-au fost urmate de declaraţii pentru presă. Şeful guvernului ungar, care dezaprobă îndemnul Papei ca în Europa să fie primiţi refugiaţi de toate confesiunile, a scris pe Facebook că i-a cerut Suveranului Pontif să nu lase să piară creştinii din Ungaria. De confesiune calvină şi însurat cu o romano-catolică, Orban nu împărtăşeşte nici toleranţa Papei faţă de persoanele LGBT şi e frecvent acuzat că promovează politici homofobe.
