Pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina și impactul schimbărilor climatice sunt principalele cauze ale ”inversării” dezvoltării globale. Un raport recent al Organizației Națiunilor Unite arată că deceniile de progres în ceea ce privește speranța de viață, educația și prosperitatea economică au început să se destrame de la apariția pandemiei.
În ultimii doi ani, nouă din 10 țări au înregistrat scăderea indicelui de dezvoltare umană al ONU, lansat în 1990, în efortul de a privi dincolo de PIB ca măsură a bunăstării.
Astăzi, Elveția se află în fruntea listei, cu o speranță de viață de 84 de ani, o medie de 16,5 ani de educație și un salariu mediu de 66.000 de dolari. La celălalt capăt se află Sudanul de Sud, unde speranța de viață este de 55 de ani, oamenii petrec în medie doar 5,5 ani în școală și câștigă 768 USD pe an.
Majoritatea celor 191 de țări incluse în indice au revenit la nivelurile de dezvoltare din 2016, inversând tendința ascendentă din ultimii 30 de ani. De-a lungul anilor țări care s-au confruntat cu diferite crize au mai avut alunecări, dar tendința globală era ascendentă. Anul trecut a fost prima dată când indicele a scăzut la nivel general, de când au început calculele, iar rezultatele din acest an au consolidat tendința descendentă. Impactul a fost, însă, neuniform: două treimi din țările bogate și-au revenit anul trecut, în timp ce majoritatea celorlalte au continuat să scadă.
Indicele din acest an se bazează pe datele din 2021. „Dar perspectivele pentru 2022 sunt sumbre”, spune Achim Steiner, unul dintre autorii săi, care subliniază că peste 80 de țări se confruntă cu probleme în achitarea datoriei naționale. „Optzeci de țări să fie la un pas de a se confrunta cu acest tip de criză este o perspectivă foarte serioasă”, spune el. „Observam întreruperi profunde, al căror final se va întinde pe parcursul mai multor ani.”
