Ministerul lituanian de Interne a respins acuzațiile Belarusului vecin că un imigrant ilegal din Irak ar fi fost ucis în bătaie după ce a trecut frontiera comună dintre cele două țări. Potrivit autorităților de la Vilnius, noul atac al Minskului face parte dintr-un război hibrid. Comandantul grănicerilor lituanieni, Rustamas Liubajevas, a precizat că, deși sunt autorizați în acest sens, oamenii săi nu utilizează forța pentru a stăvili fluxul de migrație ilegală, alimentat de regimul autoritar belarus.
Acum o săptămână, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a solicitat explicații autorităților irakiene în legătură cu utilizarea aeroportului din Bagdad pentru îmbarcarea spre Belarus a migranților care sunt, ulterior, strecurați ilegal în Lituania. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, citată de agențiile internaționale, Borrell a discutat cu ministrul irakian de Externe, Fuad Hussein, despre posibile soluții pentru a pune capăt acestui flux neobișnuit de migrație. Acesta e răspunsul regimului de la Minsk la sancțiunile impuse de europeni, iar migranții sunt utilizați ca o armă – a acuzat el.
Agenția pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a Uniunii Europene, Frontex, a desfășurat 60 de grăniceri la frontiera dintre Lituania și Belarus. "Ne confruntăm cu o situație fără precedent. E prima oară când în istorie când Frontex îndeplinește o astfel de misiune în această zonă a Uniunii" – a subliniat directorul executiv al agenției, francezul Fabrice Leggeri, aflat în capitala lituaniană Vilnius.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, apreciase, anterior, că Belarusul joacă un rol în intensificarea bruscă a fluxului de migranți și avertizase că europenii nu sunt nici naivi, nici ușor de intimidat. Și Statele Unite sunt îngrijorate de fluxul de migranți ilegali din Africa și Orientul Mijlociu care ajung în Lituania prin Belarus – a declarat, pentru media de la Vilnius, adjunctul secretarului american de Stat, George Kent. El a adăugat că Washingtonul urmărește subiectul îndeaproape și a evocat fluxul similar de migrație ilegală plecat, în 2015, din Rusia spre Finlanda și Suedia.
Încă din mai, liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a amenințat că nu va mai opri traficanții de droguri și migranții care vor să ajungă în Uniunea Europeană, după ce Bruxellesul a decis să instituie noi sancțiuni împotriva regimului său. Nu e doar un episod de migrație ilegală, așa cum vedem la alte frontiere ale Uniunii – a afirmat șefa guvernului de la Vilnius, după ce, de la începutul anului, mii de oameni, originari din Irak, Iran, Siria, Turcia sau Egipt, au ajuns din Belarus în Lituania, prin zone împădurite de la granița comună.
Lituania nu se află pe rutele obișnuite ale migrației din Orientul Mijlociu și, între 2017 și 2020, a primit mai puțin de 90 de migranți anual. 679 de kilometri însumează granița dintre cele două foste republici sovietice, cu destine politice și geopolitice diferite. O democrație funcțională, profund atașată lumii libere și încă traumatizată de jumătate de secol de ocupație sovietică, Lituania e azi membră a NATO și a Uniunii Europene. Condus fără întrerupere de Lukașenko din 1994, Belarusul e calificat, frecvent, drept ultima dictatură din Europa și n-a ieșit niciodată de pe orbita Moscovei, care-l consideră un stat tampon în fața Occidentului.
