Mii de sârbi, veniți din toată țara, au blocat traficul în fața Parlamentului de la Belgrad, într-un protest față de politicile guvernamentale de mediu – anunță agențiile de presă. Ei au acuzat în special poluarea solului, apelor și aerului de către societăți din sectorul minier. Sub banere pe care scria "Tăiaţi corupţia şi criminalitatea, nu pădurile!" sau "Tinerii pleacă pentru că nu pot respira!", ei au cerut autorităților să intervină, pentru a pune capăt abuzurilor la care se dedau investitorii străini cărora li s-au concesionat perimetre miniere, în ciuda opoziţiei localnicilor. Aceștia au afirmat în repetate rânduri că o exploatare minieră de amploare distruge mediul şi generează o poluare accentuată. Cândva prima între egali în fosta federație comunistă iugoslavă, Serbia a ieșit sărăcită din războaiele pierdute ale anilor 90, din Croația, Bosnia și Kosovo, și ar avea nevoie de miliarde de euro pentru investiții în industrii nepoluante și pentru a îndeplini strandardele ecologice cerute de Uniunea Europeană, unde vrea să fie primită. Pe de altă parte, preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, afirma, acum două luni, că țara lui colaborează foarte bine cu China și menționa, între altele, preluarea de către investitorii chinezi a combinatului metalurgic de la Smederevo şi a minei de la Bor, care au devenit mari exportatori. Luna trecută, președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, Predrag Balașevici, a trimis o scrisoare deschisă guvernului de la Bucureşti şi instituţiilor europene, în care deplânge comportamentul Belgradului față de minoritatea română de pe Valea Timocului, din estul Serbiei. El atrage atenţia asupra a ceea ce numeşte “catastrofa ecologică" din Bor și din împrejurimi după sosirea companiei chineze Zi-Jin. "În afară de orașul Bor, regiunea expusă catastrofei ecologice este locuită în esenţă de minoritatea română, care se ocupă în principal cu agricultura.” Problemele ecologice pun astfel în pericol populația, atât din punct de vedere al sănătății, cât și economic. „Fără vreo protecție, pentru populația românească singura cale de ieșire este părăsirea regiunii", mai scrie Predrag Balașevici.
