MAE va declasifica peste 5.000 de dosare diplomatice

Romania MAE desecretizare dosare relatii diplomatice
© Facebook - Oana Țoiu (@OanaToiuUSR)   |   Ministrul român de externe, Oana Țoiu, aprilie 2026

Ministerul Afacerilor Externe va declasifica peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de după Revoluția din 1989, aflate în arhivele MAE, anunță un comunicat al instituției. „Facem lumină în dreptul nostru. Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea. Transparența nu mai este doar despre trecut, ci despre lecții învățate și despre baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul.”, și-a argumentat ministrul decizia, într-o postare pe Facebook.

Oana Țoiu a precizat că este vorba despre „5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft”. Printre dosarele care nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu, dar au continuat să fie clasificate drept secrete de serviciu, se află „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989”, „Reunificarea Germaniei (1990)”, „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”, dar și „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”.

MAE precizează că sunt exceptate de la declasificare materialele de cifru și instrucțiunile privind cifrul de stat, precum și documentele privind sediile și paza misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, care vor fi evaluate separat, potrivit legislației privind protecția informațiilor clasificate. Totodată, ministerul a anunțat că demersul vine în continuarea efortului de transparentizare instituțională prin care s-au declasificat documentele MAE elaborate până în decembrie 1989, iar proiectul este disponibil în transparență decizională pe site-ul MAE. Ministrul de externe a adăugat că procesul de desecretizare a acestor dosare va continua, inclusiv prin digitalizarea și publicarea acestora. „O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază.”, a mai spus Oana Țoiu.

 

Timp citire: 1 min