Președintele francez Emmanuel Macron a cerut o mai mare unitate în Europa, având în vedere tensiunile geopolitice. „Ne aflăm în prezent într-o fază pe care aș descrie-o drept «momentul Groenlandei»”, a declarat Macron într-un interviu publicat azi în mai multe ziare europene, între care El Pais și Süddeutsche Zeitung. „Dacă nu facem nimic, Europa va fi anihilată în cinci ani”, avertizează președintele francez. Este timpul să ne trezim. „Europa suferă de traume, oamenii se îndoiesc. Nimeni nu știe cât de departe sunt dispuși să meargă americanii”, a continuat Macron, care a adăugat că strategia plecăciunilor în fața Statelor Unite nu funcționează. „În fiecare zi, în fiecare săptămână, vor exista noi amenințări”, a atra atenția Macron. Președintele Franței a repetat apelul de a nu „delega” Statelor Unite dialogul cu Rusia. „Geografia noastră nu se va schimba. Fie că ne place, fie că nu, Rusia va fi tot acolo mâine. Și este chiar la ușa noastră”, a afirmat el. În ziua în care Moscova și Kievul vor ajunge la un acord de pace, „va trebui să construim o nouă arhitectură de securitate în Europa cu Rusia”, afirmă președintele Macron. Ela adăugat că își dorește ca reluarea dialogului cu Vladimir Putin să fie „bine organizată” cu europenii, dar fără „prea mulți interlocutori”, subliniind totodată că primele contacte „tehnice” au confirmat în primul rând că, deocamdată, „Rusia nu vrea pace”. Președintele francez și-a anunțat în decembrie intenția de a restabili contactele directe cu omologul său rus, în mare parte întrerupte din cauza războiului din Ucraina, și și-a trimis consilierul diplomatic la Moscova la începutul acestei luni pentru a le pregăti. „Ce am obținut? Confirmarea că Rusia nu vrea pace acum. Dar, mai presus de toate, am reconstruit aceste canale de discuție la nivel tehnic”, a explicat Macron.
Demolatorul ordinii mondiale
Interviul președintelui Franței apare în preajma Conferinței de Securitate de la Munchen, care are loc între 13 și 15 februarie și care se anunță dominată de efectele globale ale politicii lui Donald Trump. Anul trecut, vicepreședintele american J.D. Vance își uluia audiența din capitala bavereză cu un discurs exploziv în care a criticat Europa pentru politicile sale privind migrația și libertatea de exprimare și susținând că cea mai mare amenințare cu care se confruntă continentul vine din interior. De atunci, Casa Albă condusă de Trump a dat peste cap ordinea mondială. Aliați și adversari deopotrivă au fost loviți cu tarife punitive, a apărut operațiunea fără precedent de capturare a președintelui Venezuelei, Statele Unite au inițiat un proces de pace în Ucraina, în condiții favorabile Rusiei, președintele american și-a afirmat intenția de a anexa Groenlanda, un teritoriu aparținând unei țări aliate, pecum și pretenția bizară ca Canada să devină „al 51-lea stat” american. Distanțare Statelor Unite de Europa, semnalată de Vance a apărut ulterior confirmată de noua Strategie americană de Securitate Națională, publicată la sfârșitul anului trecut, în care Europa este îndemnată să „se așeze pe propriile picioare” și să își asume „responsabilitatea principală pentru propria apărare”, amplificând temerile că SUA sunt din ce în ce mai reticente să susțină apărarea Europei.Organizatorii Conferinței de la München au publicat un raport înaintea evenimentului, în care Trump apare ca demolatorul ordinii mondiale. Tobias Bunde, directorul de cercetare și politici, afirmă că a existat o ruptură fundamentală cu strategia SUA de după cel de-al Doilea Război Mondial, care se baza în general pe trei piloni: credința în beneficiul instituțiilor multilaterale, integrarea economică și convingerea că democrația și drepturile omului nu sunt doar valori, ci active strategice. „Sub administrația Trump”, spune Bunde, „toți acești trei piloni au fost slăbiți sau puși în mod deschis sub semnul întrebării”.
