Știri
Noul Parlament al Republicii Moldova şi-a ales joi conducerea: un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, faţă de patru anterior. Preşedinte al Parlamentului din legislatura a XI-a a fost ales liderul PAS, Igor Grosu, cu votul secret acordat de 64 de deputaţi. Fracţiunea Blocului electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor nu a participat la procedura de vot. Igor Grosu a fost singurul candidat pentru această funcţie – transmite presa de la Chişinău. Cei doi vicepreşedinţi aleşi sunt Mihai Popşoi din partea PAS şi Vlad Bătrîncea din partea Blocului socialiştilor şi comuniştilor.
Deputaţii au votat şi componenţa Biroului permanent al Parlamentului, care va avea 12 membri, dintre care trei sunt din oficiu: preşedintele Parlamentului şi vicepreşedinţii. De asemenea, au fost constituite cele trei grupuri parlamentare: Partidul Acţiune şi Solidaritate cu 63 de deputaţi, Blocul electoral al comuniştilor şi socialiştilor cu 32 şi Partidul politic ŞOR cu 6 deputaţi.
PAS, cu cele 63 de mandate în noul Parlament, a anunţat constituirea majorităţii parlamentare absolute. Mihai Popşoi a fost ales în funcţia de preşedinte al fracţiunii parlamentare a acestui partid. Fracţiunea PSRM va fi condusă de Zinaida Greceanîi.
Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, afirmă că Olanda și Danemarca au acces la mult mai multe doze de vaccin pe cap de locuitor decât ţări ca Bulgaria sau Croaţia.
UEFA arbitrează polemica dintre Germania şi Ungaria, legată de fotbal şi homofobie
Ministrul german pentru Afaceri Europene, Michael Roth, a spus că Uniunea Europeană nu e doar o piaţă unică sau o uniune monetară, ci şi una de valori, iar minorităţile trebuie tratate cu respect.
Inamic jurat al Kremlinului, căruia Putin nici nu-i rosteşte numele, Navalnîi a fost condamnat la începutul lui februarie la doi ani şi opt luni de închisoare.
29 Jul 2021
Recente
Centralizarea rezultatelor pentru cvasitotalitatea sufragiilor atestă că partidul pro-Kremlin Rusia Unită poate deține circa 315 din totalul de 450 de mandate de deputați în viitoarea Dumă și poate asigura o susţinere parlamentară fără fisură politicilor promovate de preşedintele Vladimir Putin.
Candidatul lor la funcţia de cancelar, Olaf Scholz, a câştigat detaşat a treia şi ultima dezbatere televizată cu principalii săi adversari electorali, creştin-democratul Armin Laschet, care se declară urmaşul natural al Angelei Merkel la şefia guvernului, şi şefa Verzilor, Annalena Baerbock.
Acum trei ani, preşedintele Vladimir Putin vorbea despre ceea ce a numit mondializarea acestui fenomen, care, în opinia lui, provine din Statele Unite.
Pentru validarea alegerilor în fiecare circumscripție era necesară participarea a cel puțin o treime din alegători, aşa că un al doilea tur de scrutin va avea loc peste două săptămâni.
Donează
