În contextul în care Rusia își concentrează trupe la granița cu Ucraina și se vorbește de posibilitatea unui război, Kasparov.ru a purtat un dialog cu politologul şi publicistul Andrei Piontkovskii despre escaladarea militară rusească, despre scopurile lui Vladimir Putin vizavi de Ucraina şi acţiunile de mai departe ale militarilor ruşi.
Vedem o escaladare a situaţiei în Estul Ucrainei. Trupele ruse sunt masate demonstrativ la hotar. Care vor fi următorii paşi ai lui Putin? Are acesta un plan? Este doar o demonstraţie de forţă sau o încercare de a acapara noi teritorii?
Mulţi experţi susţin că aceste acţiuni sunt doar o operaţiune de şantaj, ameninţare, demonstraţie de forţă faţă de Ucraina, dar şi faţă de SUA. Aş vrea să fiu de acord cu acest punct de vedere, pentru că celalalt este îngrozitor – pregătirea de un real război de proporţii.
Totuşi, dacă vorbim despre o operaţiune de şantaj, atunci trebuie să ne întrebăm în ce constă şantajul? Ce anume pretinde Putin de la Ucraina şi SUA pentru ca să înceteze această isterie?
De fapt, aceasta nu e doar de o dorinţă de acaparare a noi teritorii, de exemplu să extindă teritoriile separatiste din Donbass până la graniţele regiunilor Doneţk şi Luhansk. Acesta nu e un conflict de frontieră, ca cel dintre India şi Pakistan pentru regiunea Kashmir. Un astfel de conflict, dacă nu e rezolvat, poate fi îngheţat. Dar Putin este interesat de toată Ucraina. Regiunile controlate acum nu prezintă importanţă în sine, ci mai ales ca instrument de supunere a întregii Ucraine. Strategia lui constă în legalizarea acestui cap de pod militaro-terorist al Rusiei, fără a schimba ceva, păstrând acolo două corpuri de armată, puterea absolută a serviciilor speciale ruse, subsolurile pentru torturarea patrioţilor Ucrainei. Legalizarea teritoriului separatist în câmpul juridic şi politic al Ucrainei, obligarea ei să schimbe Constituţia, împingerea acestei tumori canceroase în interiorul Ucrainei şi prin aceasta distrugerea ei ca stat suveran.
Problema lui Putin cu Ucraina nu este o pretenţie teritorială.
Ucraina este o problemă existenţială nu doar pentru Putin, ci pentru toată „elita” imperială furibundă de la televizor. Pentru Moscova este inacceptabilă însăşi existenţa Ucrainei independente.
Cât de real este acest lucru?
Este absolut ireal. Să presupunem că Putin va zdrobi armata ucraineană, va ocupa Kievul, Lvovul, teritoriul Ucrainei. Cum va menţine puterea în acest teritoriu?
Disputa lui Putin cu SUA constă în faptul că el cere pentru sine o aşa-numită nouă Yaltă: acordul SUA ca tot spaţiul post sovietic să rămână zona de influenţă exclusivă a Federaţiei Ruse ca să poată face în acest spaţiu tot ce doreşte. Nu va obţine niciodată acest lucru de la conducerea americană. În ceea ce priveşte Ucraina, ministrul apărării al SUA Lloyd Austin şi preşedintele Joe Biden au dat asigurări, în discuţiile telefonice recente cu colegii lor ucraineni, că SUA nu vor recunoaşte niciodată aceste pretenţii ale lui Putin şi că Ucraina nu va rămâne singură în faţa agresiunii ruse.
Experţii recurg la o comparaţie cunoscută, Putin se joacă de-a cine e mai „slab de înger”: o provocare printre tinerii americani din anii 60 ai secolului trecut presupunea că două automobile se îndreaptă unul spre celălalt, iar cel mai slab de înger cedează, virând din cale. Păi, iată că s-a constatat că nici „molâul” ucrainean, nici cel american nu intenţionează să cedeze. Ucraina nu va renunţa la suveranitate, iar SUA nu vor fi de acord cu o nouă Yalta.
Putin s-a jucat de-a şantajul şi a nimerit în propria capcană. Acum trebuie sau să înceteze nebunia şi să cedeze primul, recunoscându-şi slăbiciunea, sau se va merge la o escaladare sinucigaşă pentru regimul său.
Cred că, cel mai probabil, Putin şi anturajul său vor pleda pentru escaladarea militară. Mai mult, decizia fatală deja a fost luată. Cu toţii suferă de demenţă imperială şi se comportă ca elevii eminenţi ai lui Brzezinski, care a spus odată că, împreuna cu Ucraina, Rusia se poate considera imperiu, dar fără aceasta nu va exista niciun fel de imperiu.
Deja de două săptămâni are loc o pregătire propagandistică intensă în spiritul evenimentelor de la Gleiwitz – copii răstigniţi, o nouă Srebrenica pe teritoriul Donbassului. În ultimele zile, din diverse regiuni ale ţării sosesc veşti despre pregătirea spitalelor şi a morgilor pentru război. Iar sâmbătă, în zona ocupată din Donbass, a fost desantat un grup de hiene-corespondenţi de război pentru relatarea corespunzătoare a acţiunilor ce urmează.
Comandamentul Forţelor Armate ale SUA în Europa a ridicat nivelul de monitorizare a situaţiei. Pe lângă aceasta, ce acţiuni ar putea urma, dacă Rusia va deveni mai agresivă?
Austin a anunţat asta foarte clar Austin, iar Biden i-a confirmat declaraţiile a doua zi. Am citit pe site-ul Pentagonului declaraţia lui Lloyd Austin şi aceasta era chiar mult mai sigură decât ceea ce am văzut în comunicatul ucrainean: „Statele Unite nu vor admite agresiunea rusă. Ucraina nu va rămâne singură”.
Nu este vorba doar de simpatia SUA pentru lupta dreaptă a poporului ucrainean împotriva agresorului. Dacă era vorba doar de simpatii, se limitau la exprimarea îngrijorărilor, numirea lui Putin ucigaş şi nimic altceva, cum a fost în 2008 în Georgia şi în 2014 în aceeaşi Ucraină. De data aceasta e vorba de probleme fundamentale pentru securitatea SUA.
Dacă după 7 ani de discuţii şi tratative, forumuri şi formate, agresiunea putinistă nepedepsită continuă, aceasta înseamnă colapsul sistemului de securitate al Europei şi faptul că acum Putin poate să facă tot ce doreşte pe acest continent. Să se plimbe prin ţările europene ca prin bufetul său. Următoarele, bineînţeles, vor fi statele baltice, ca un act de „unire a poporului rus despărţit”.
Dacă Putin va demonstra tuturor slăbiciunea Statelor Unite în Europa, atunci şi în Asia toate celelalte poziţii ale SUA se vor reduce la zero. Se va forma un vacuum strategic care îi va deschide Chinei perspective favorabile pentru realizarea planurilor sale agresive. A-i permite acum lui Putin să obţină demonstrativ succes în Ucraina înseamnă plecarea SUA şi Occidentului în general din istoria mondială.
Autorităţile Federaţiei Ruse au fost informate despre reacţia Statelor Unite la o posibilă agresiune rusă. Jake Sullivan a discutat cu Patruşev. Discuţia a produs asupra acestuia o asemenea impresie, încât a doua zi a apărut pe neaşteptate la televiziunile ruseşti şi a s-a plâns că a fost ameninţat.
Măsurile vor avea în primul rând caracter economic. Nu vor mai fi sancţiuni economice, ci un război economic total. Excluderea din sistemul SWIFT, embargo asupra petrolului şi „arestarea trilionului rusesc” (activele conducerii ruseşti din jurisdicţia SUA). Efectul acestora va fi distrugător atât pentru economia rusească, cât şi pentru modul obişnuit de viaţă al cleptocraţilor de la putere.
În ceea ce priveşte domeniul militar - se va face tot posibilul, cu excepţia trimiterii diviziilor americane în estul Ucrainei. Experţi, consultanţi, instructori, cel mai modern armament vor fi trimişi acolo. Distrugătoarele americane deja au ieşit în Marea Neagră. Paşi similari va întreprinde şi aliatul SUA în NATO, Turcia.
[…]
Se pare că Moscova s-a împăcat cu sancţiunile, cu ruperea relaţiilor cu statele europene pe fundalul Ucrainei şi otrăvirii lui Navalnîi. Mizează totul pe o carte. Statul e gata să revină la cortina de fier. Sau aceste acţiuni denotă agonia regimului?
Încă nu se trage, doar se zvoneşte, iar la bursă rubla e în cădere. În cazul lăsării cortinei de fier nu va mai exista nicio bursă, vor fi închise toate punctele de schimb valutar. Va urma o catastrofă economică fatală regimului. Dar ideea imperială care a pus stăpânire pe toată elita – de a domina în tot spaţiul post sovietic – e atât de puternică, încât împinge regimul spre sinucidere.
[…]
Citește articolul integral pe Kasparov.ru
