Radioteleviziunea publică din Islanda a anunţat că propunerea guvernului de a relua discuţiile de aderare cu Uniunea Europeană a fost respinsă de aproximativ 52% dintre votanţii la referendumul de ieri. Tabăra „NU" a insistat în campanie pe riscul pierderii suveranităţii şi a dreptului de pescuit, foarte important pentru islandezi, în timp ce susţinătorii negocierilor au promovat avantajele stabilităţii monetare şi ale securităţii sporite în contextul războiului din Ucraina şi al ameninţărilor preşedintelui american de a prelua insula vecină Groenlanda, pe care Donald Trump a confundat-o în mai multe rînduri cu Islanda.
Negocieri amânate pentru cel puţin doi ani
Guvernul s-a angajat să respecte rezultatul referendumului deşi este doar consultativ, iar premierul Kristrun Frostadottir declara că în cazul respingerii va renunţa să mai aducă în discuţie tema aderării până la sfârşitul mandatului, în 2028. Guvernul a indicat, de asemenea, că va prezenta Parlamentului chestiunea unei posibile retrageri oficiale a candidaturii la UE. Islanda şi-a depus iniţial candidatura în 2009, în urma crizei financiare care i-a devastat economia, dar discuţiile au fost îngheţate în 2013, odată cu venirea la putere a unui guvern eurosceptic. Actualul guvern condus de o social-democrată a dorit să sondeze opinia publică cu privire la posibilitatea unei integrări mai profunde, în condiţiile în care Islanda rămâne oricum strâns asociată cu Uniunea Europeană prin apartenenţa la spaţiile economic şi de liberă circulaţie, printre altele. Potrivit France Presse, rezultatul dezamăgeşte UE, care ar fi salutat candidatura Islandei, redevenite prosperă şi părea pregătită de orice compromis pentru a o aduce în rândul statelor membre.
