Cu prilejul comemorării a 80 de ani de la invazia Germaniei în URSS, Vladimir Putin a publicat în ziarul german Die Zeit articolul „Deschişi, în pofida trecutului”. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului Dmitrii Peskov, Putin ar fi scris el însuşi acest articol în limba germană. O fi sau nu aşa, publicarea acestuia nu este adresată publicului rusesc, ci, în primul rând, celui german şi, mai larg, societăţii occidentale, scrie Boris Sokolov pe grani.ru
„Ostaşul sovietic a venit pe pământul Germaniei nu pentru răzbunare, dar cu nobila şi măreaţa misiune de eliberator”, scrie în articol. Însă, în Germania nu s-a uitat faptul că venirea Armatei Roşii pe pământul german a însemnat nu doar eliberarea nemţilor de dictatura nazistă care a comis crime împotriva umanităţii, dar şi numeroase jafuri, violuri şi morţi în rândurile populaţiei civile germane. Mulţi militari din Armata Roşie s-au răzbunat în acest fel barbar pentru crimele comise de germani pe teritoriul sovietic.
Asemenea excese în raport cu populaţia civilă a Germaniei au fost comise şi de către militarii din forţele aliate - SUA, Anglia şi, mai ales, Franţa. Însă, numărul lor nu se compară cu amploarea celor comise de sovietici – iată de ce în primele luni de după război, nemţii au fugit în masă din zonele Germaniei ocupate de sovietici, în vest, şi nu invers.
[...]
În articol, Putin vorbeşte despre „rolul colosal” pe care l-a jucat „concilierea istorică a poporului nostru cu cel german, care locuieşte atât în partea de est cât şi în vestul Germaniei unite”, la constituirea noii Europe postbelice, unde nu au mai avut loc conflicte tragice precum cele din prima jumătate a secolului XX. Făcea mai bine dacă cerea iertare pentru crimele comise de Armata Roşie împotriva populaţiei civile. De asemenea, pentru că Uniunea Sovietică, a cărei succesoare este considerată oficial Federaţia Rusă, a semnat pactul Molotov-Ribbentrop şi conform înţelegerilor cu Hitler a ocupat şi anexat ţările Baltice, Polonia de Est, Basarabia şi Bucovina de Nord, a agresat Finlanda, iar după Al Doilea Război Mondial a instaurat regimuri totalitare comuniste în Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia, România, Bulgaria [...].
Însă, Putin nu obişnuieşte să ceară scuze. În articolul său, el acuză aşa-numita politică antirusească a Occidentului colectiv de starea deplorabilă a relaţiilor actuale dintre Rusia şi Uniunea Europeană, dar nu politica rusă expansionistă în spaţiul postsovietic, o moştenire a politicii imperialiste staliniste, nu încercarea Moscovei de destabilizare a statelor occidentale, nu tentativele de asasinat ale serviciilor speciale ruseşti împotriva opozanţilor regimului lui Putin, comise atât în Rusia, cât şi în afară, inclusiv cu folosirea armelor de distrugere în masă.
Vechiul refren: extinderea NATO la est prin aderarea statelor Baltice şi est-europene este interpretată de Putin drept un eveniment care „a îngropat speranţa unui continent fără linii de demarcaţie”. Deşi ar fi cazul să-şi pună întrebarea de ce, dintr-odată, toţi est-europenii şi-au dorit să ajungă sub umbrela Organizaţiei nord-atlantice, de ce atât de mult îşi doreşte în prezent să adere la aceasta Ucraina şi Georgia? Nu cumva e de vină politica agresivă a Moscovei? [...]
Nu este întâmplător faptul că Putin s-a adresat opiniei publice germane anume în ziua marcării agresiunii împotriva URSS. El mizează pe complexul de vinovăţie al Germaniei faţă de Rusia şi, amintind de livrările de gaz sovietic în RFG şi de actualul „North Stream”, încearcă să provoace autorităţile şi businessul german să contribuie, dacă nu la ridicarea, cel puţin la relaxarea unor sancţiuni europene împotriva Rusiei, introduse pentru anexarea Crimeii şi ocuparea Donbasului. Ridicarea sau relaxarea acestor sancţiuni ar însemna că Germania şi UE, de facto, recunosc spaţiul post sovietic, posibil cu excepţia statelor Baltice, ca zonă de influenţă exclusivă a Rusiei, conform modelului de tristă amintire al protocoalelor secrete ale Pactului Molotov-Ribbentrop.
Citește articolul integral pe Grani.ru
