Fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, într-un dosar legat de fraudarea unor concursuri de angajare în minister. Fost deputat PSD de Olt și ministru al Agriculturii în Guvernul Ciucă, social-democratul Chesnoiu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2022, fiind acuzat de abuz în serviciu și de săvârșirea a patru infracțiuni de instigare (sub forma participației improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite.
Pe lângă condamnarea la 4 ani de închisoare, instanța a admis acțiunea civilă formulată de Ministerul Agriculturii și l-a obligat pe Chesnoiu la plata sumei de 50.995 lei, reprezentând cheltuielile salariale efectuate de Ministerul Agriculturii în perioada 1 aprilie - 28 iunie 2022, el având de achitat și 13.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În dosar au mai fost condamnate, cu suspendare și prestarea de muncă neremunerată în folosul comunității, alte cinci persoane, care la data comiterii faptelor ocupau diverse funcții în Ministerul Agriculturii sau administrația locală.
Ce fapte a comis Adrian Chesnoiu
Conform rechizitoriului întocmit de DNA, în perioada 9 februarie - 11 aprilie 2022, Adrian Ionuț Chesnoiu, în calitate de ministru al Agriculturii, ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să furnizeze unui apropiat, o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susținute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi în mai multe direcții județene agricole. Subiectele respective au ajuns ulterior la candidații „agreați”. Chiar și așa, unul din cei patru a fost respins la proba interviului, iar fostul ministru a intervenit direct pentru promovarea acestuia.
Chesnoiu a demisionat din funcția de ministru în iunie 2022, după ce DNA a solicitat ridicarea imunității sale, iar în prezent ocupă funcția de director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
