Relațiile dintre Rusia și România sunt "practic înghețate", în condiţiile în care Bucureștiul "creează dificultăți misiunii diplomatice ruse și promovează activ sancțiuni împotriva Moscovei", a declarat într-un interviu pentru RIA Novosti, ambasadorul rus în România, Vladimir Lipaev. Diplomatul afirmă că autoritățile de la Bucureşti tolerează recrutarea de "mercenari pentru Forțele Armate Ucrainene" şi acuză "politica de militarizare a României în detrimentul situației economice a țării".
Apel la istoria "selectivă" în varianta rusă
Lipaev a mai adăugat că relațiile Rusiei s-au înrăutățit nu doar cu România, ci și cu practic toate țările UE, deoarece acestea au decis că a venit momentul să se răzbune "politic și dacă este posibil, militar, pentru tentativa eșuată de colonizare a Rusiei din 1941". În context, el a reamintit de participarea României la agresiunea împotriva URSS din cel de-al Doilea Război Mondial, apreciind că Bucureştiul "nu a tras concluziile necesare" în urma eşecului operaţiunii și acuzând că manualele de istorie românească prezintă faptele acelor vremuri în mod denaturat. Ambasadorul rus a vorbit şi despre "politica de îndoctrinare psihologică a tinerilor moldoveni" organizată de guvernul de la Bucureşti în complicitate cu cel de la Chişinău, pentru "românizarea" acestora. În clasicul stil al istoriografiei ruseşti, el a amintit şi că Basarabia "s-a separat de principatele române în 1812, când a devenit parte a Imperiului Rus" şi "nu a făcut niciodată parte din statul român", cu excepţia momentului 1918, când "profitând de slăbiciunea tânărului stat sovietic, România a ocupat Basarabia".
România, "arogantă" faţă de cetăţenii ruşi
"România a intrat pe un curs de confruntare cu Rusia", a mai spus Lipaev, reproşând ţării noastre apropierea şi sprijinul militar oferit Ucrainei. Totodată, diplomatul rus a declarat că nu întrevede o îmbunătățire a relațiilor bilaterale în viitorul apropiat, acuzând "tonul arogant și condescendent față de țara noastră, la care se dedau liderii români". Oficialul şi-a continuat expunerea plângându-se de piedicile puse de guvernarea de la Bucureşti Ambasadei Rusiei, amintind de "reducerea numărului de diplomați" prin expulzări "sub pretexte false", închiderea Centrului Rus pentru Știință și Cultură şi a şcolii care funcţiona în ambasadă, şi sancţiunile impuse cetăţenilor ruşi privind călătoriile sau efectuarea de tranzacţii bancare în spaţiul comunitar.
Vladimir Lipaev a menţionat şi rolul presei locale care, "instigată de conducerea politică", alimentează "psihoza antirusă" în societate, prezentând politicile, evenimentele și faptele Moscovei în mod distorsionat. De asemenea, diplomatul a vorbit şi despre politica de înarmare excesivă a României, apreciind că scopul acestui demers este unul ofensiv. Încercând să-şi argumenteze poziţia, Lipaev s-a lăsat dus de val şi a evidenţiat faptul că ţara noastră trece printr-o modernizare accelerată a bazelor aeriene, căilor ferate și infrastructurii portuare, în timp ce "se construiesc autostrăzi care pot fi utilizate pentru deplasarea rapidă a trupelor și a echipamentului militar".
