Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Regimul autoritar din Belarus l-a plasat pe jurnalistul Roman Protasevici, capturat acum o lună, în arest la domiciliu

Object Name: BELARUS POLITICS PROTEST
© EPA/TATYANA ZENKOVICH  |   Police officers detain journalist Roman Protasevich

Regimul autoritar din Belarus l-a plasat pe opozantul Roman Protasevici, capturat acum o lună, în arest la domiciliu, într-un apartament închiriat la Minsk. Într-un alt apartament a fost mutată şi partenera rusoaică a lui Protasevici, Sofia Sapega. Tatăl opozantului, Dmitri, care trăieşte în exil, în Polonia vecină, a declarat media internaţionale că fiul său rămâne sub controlul strict al autorităţilor şi că acestea n-au retras niciuna dintre acuzaţiile pe care i le-au adus. Acum zece zile, Protasevici a apărut, din nou, în fața camerelor de luat vederi și a declarat că se simte bine și că n-a fost bătut. Flancat de patru oficiali ai regimului de la Minsk, dintre care trei în uniformă, el a spus că nu a fost obligat să coopereze cu autoritățile şi că a înțeles cât rău a făcut țării sale. "Acesta nu e o conferință de presă, ci o scenă din Kafka și Orwell" – a reacționat, pe Twitter, un consilier important al liderei opoziției belaruse, Sveatlana Tihanovskaia. A fost a doua apariție, pe care media internaționale o numesc zguduitorare, a lui Protasevici, după aceea de la televiziunea de stat din Belarus, care, la începutul lunii, a difuzat declaraţii de căinţă ale jurnalistului capturat, în mai, de agenţii regimului, ce au deturnat avionul în care acesta se afla împreună cu partenera sa. Apropiaţii lui şi organizaţiile non-guvernamentale pentru apărarea drepturilor omului spun că afirmaţiile lui Protasevici, în care acesta se recunoaşte vinovat şi adaugă că vrea să-şi îndrepte greşelile, pentru a putea duce o viaţă linştită, departe de politică, au fost, în mod evident, smulse sub ameninţare. "Orice-ar spune acum, e pură propagandă şi lipsit de adevăr” – a apreciat directorul ONG-ului Viasna, Ales Beliaţki. Şi familia jurnalistului e convinsă că mărturiile sale televizate sunt efectul violenţelor, torturilor şi ameninţărilor primite în detenţie. La numai 26 de ani, Roman Protasevici, scriu media internaționale, pare să fi fost miza deturnării, pe 23 mai, la Minsk a unui avion civil care zbura de la Atena, Grecia, la Vilnius, Lituania. Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a pretins că a acţionat legal şi că a protejat vieţile pasagerilor deturnând avionul civil care mergea, după o alertă cu bombă. Potrivit media oficiale belaruse, citate de agenţiile internaţionale, el a calificat drept minciuni informaţiile că un avion militar de vânătoare MiG-29 al armatei belaruse a fost trimis să escorteze la sol cursa civilă operată de compania irlandeză Ryanair. Cel pe care mulţi îl numesc despotul de la Minsk s-a lamentat că împotriva ţării sale se poartă un război hibrid, iar inamicii au depăşit multe aşa-numite linii roşii. Lukaşenko a mai afirmat că blogerul Roman Protasevici e un terorist care plănuia o rebeliune sângeroasă. Anterior, şefii de stat și de guvern din țările membre ale Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles, au decis să închidă spațiul aerian comunitar pentru avioanele din Belarus și să adopte un nou set de sancțiuni contra regimului autoritar de la Minsk. Aproape două mii de curse comerciale survolau, săptămânal, Belarusul, a cărui companie aeriană, Belavia, opera, la rândul său, circa 20 de curse pe zi spre și dinspre Uniunea Europeană.
Regimul autoritar din Belarus mai pretinde că echipajul cursei operate de compania irlandeză Ryanair pe ruta Atena - Vilnius a decis să aterizeze la Minsk fără vreo ingerință exterioară, după ce a primit o alertă cu bombă la bord. Amenințarea ar fi fost trimisă în numele organizației palestiniene Hamas, care, pe fondul schimburilor de tiruri de rachete din Fâșia Gaza, ar fi somat Uniunea Europeană și statele membre să nu mai susțină Israelul. Potrivit autorităților de la Minsk, după primirea alertei, pilotul nu era obligat să aterizeze în Belarus, ci ar fi putut pleca fie spre Ucraina, fie spre Polonia vecine, în funcție de starea vremii și de rezerva de carburanți. Reprezentanții companiei aeriene irlandeze afirmă, în schimb, că agenții poliției politice belaruse, care și-a păstrat acronimul din epoca sovietică, KGB,  erau, deja, la bord, din momentul îmbarcării la Atena. Ei argumentează că avionul, reținut circa șapte ore la sol în Belarus, a plecat, în cele din urmă, la Vilnius, fără cinci  pasageri îmbarcați în Grecia, dintre care doar doi, opozantul belarus și partenera lui rusoaică, Sofia Sapega, au fost arestați la Minsk. Experţii notează că Belarusul, care are graniţe cu membrele NATO Polonia, Lituania şi Letonia, precum şi cu Ucraina pro-occidentală, e considerat la Moscova un stat-tampon în faţa Occidentului. În aprilie, Lukaşenko a anunţat că serviciile speciale din Belarus şi din Rusia au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa. El a acuzat Statele Unite că ar fi la originea complotului şi a adăugat că ruşii au arestat în acest caz două persoane, un politolog şi un avocat, ultimul cu dublă cetăţenie, belarusă şi americană. Serviciul belarus de securitate, care şi-a păstrat, din epoca sovietică, acronimul KGB, a invocat pregătiri pentru o revoltă armată, asezonată cu ocuparea unor obiective cheie şi cu masacrarea preşedintelui, familiei şi colaboratorilor săi.


Alte știri
Lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, a recunoscut că mişcarea pentru democraţie a suferit o înfrângere, pe care a numit-o temporară

Lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, a recunoscut că mişcarea pentru democraţie a suferit o înfrângere, pe care a numit-o temporară

'Nu avem mijloacele necesare să contracarăm violenţa regimului împotriva protestatarilor, iar Guvernul are armele şi are puterea' – spune ea, din exilul lituanian.

Publicaţia independentă rusă Novaia Gazeta a anunţat că o substanţă chimică necunoscută a fost deversată la intrarea în sediul său din Moscova

Publicaţia independentă rusă Novaia Gazeta a anunţat că o substanţă chimică necunoscută a fost deversată la intrarea în sediul său din Moscova

Cea mai celebră dintre membrii echipei readacţionale, Anna Politkovskaia, a fost ucisă, în 2006, cu o armă de foc în faţa liftului în blocul în care locuia.

Preşedintele Joe Biden a repetat că Statele Unite nu vor accepta niciodată anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea

Preşedintele Joe Biden a repetat că Statele Unite nu vor accepta niciodată anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea

Americanii 'continuă să fie alături de Ucraina şi de aliaţii şi partenerii săi, astăzi, aşa cum au fost de la începutul acestui conflict' – precizează liderul de la Casa Albă.

25 Jun 2021

Timp de citire: 4 min
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut

Iulia Latynina explică, în Novaya Gazeta, de ce Rusia nu va lupta într-un război, iar mișcările de trupe de la frontiera cu Ucraina reprezintă o încercare de forțare a SUA la dialog.

29 Nov 2021
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la  Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite

Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

29 Nov 2021
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului

Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat triplarea, până la la 200 de milioane de euro, a fondurilor europene destinate vecinilor Belarusului, Polonia, Lituania și Letonia, pentru a-și securiza frontierele.

29 Nov 2021
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee

Noile capacități de găzduire au fost construite cu fonduri acordate de Uniunea Europeană, de circa 276 de milioane de euro, și sunt menite să înlocuiască vechile tabere sordide, în care erau înghesuiți mii de oameni, în condiții pe care media internaționale le califică drept insalubre.

29 Nov 2021