Pentru o bună parte din presa mainstream din România, dar și pentru diverși politicieni de la putere și din opoziție, dosarul Roșia Montană a fost un test al responsabilității în comunicarea publică. Un test pe care l-au picat, potrivit unei analize ActiveWatch.
Proiectul Legii apărării naționale, pus în dezbatere publică de ministerul de profil la începutul acestei luni a devenit o sursă de falsuri și dezinformări promovate de propaganda rusă, dar și de cea pro-rusă din Republica Moldova. „Agățușul” este prevederea potrivit căreia autoritățile române pot întreprinde „măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național”, ceea ce în interpretarea propagandei înseamnă că România țintește teritoriul Republicii Moldova și părți ale teritoriului ucrainean, inclusiv participând la așa-numita dezmembrare a țării aflate în război cu Rusia, narațiune mai veche, propagată intens de Kremlin pentru a reduce încrederea ucrainenilor în țările occidentale.
Narațiunile au fost lansate/amplificate de Moscova și de pro-ruși. Temele au inclus implicarea Moldovei în războiul din Ucraina, atacarea Transnistriei și apropierea de UE.
Colonizarea României, războiul din Ucraina, teoriile conspirației legate de „dictatura sanitară” şi schimbările climatice au generat majoritatea narațiunilor false.
Zbaterile conservatorilor polonezi de a păstra cât mai mult puterea după pierderea alegerilor, dar și procesul de preluare a guvernării de pro-europeni, au fost savurate ca un spectacol de public.
Consiliul European a aprobat negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova în ciuda obiecțiilor Ungariei. Veridica a analizat poziția Budapestei și cum a fost primit anunțul la Kiev și Chișinău.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
Donații
Veridica.md
