An engineer by training, Cosmin Gabriel Păcuraru worked as a journalist over 1990 - 2010. In 2010, he enrolled in a doctoral programme in “International Relations and European Studies” at Babeș - Bolyai University in Cluj Napoca, graduating in 2013 with a PhD thesis on Romania's energy security. He has published three volumes in this field. He is an expert in energy strategies, energy security and energy geopolitics and works in the energy industry as a freelance consultant. He also writes expert analyzes for various media outlets or specialized magazines.
Pe fondul deschiderii SUA către Rusia, China vrea să găzduaiscă summitul Trump – Putin și, implicit, să medieze negocierea păcii în Ucraina. Demersul e legat de interesele sale economice și politice.
The West's transition to clean energy could be exploited by Russia and China, which dominate the global markets for nuclear fuel and rare metals.
China seeks to achieve its economic and geostrategic ambitions by controlling the market for critical minerals and boosting its energy output.
Situația energetică a țărilor din estul Europei ar putea deveni critică după decuplarea treptată de la importurile de gaze, petrol și cărbune din Federația Rusă. Statele Unite au devenit actorul principal în furnizarea de soluții, cele mai recente acorduri fiind încheiate cu România și Bulgaria.
Decuplarea de la sistemul electro-energetic rusesc reprezintă un avantaj geostrategic, dar câteva state membre UE încă mai depind de gazele rusești.
Europe’s energy market remains vulnerable, but Member States are making efforts to curb their dependency on Russia. Meanwhile, Romania is unable to capitalize on its assets.
Pe fondul disponibilității administrației Trump de a negocia cu Rusia pacea în Ucraina, China caută să se erijeze din nou în rolul de mediator și s-a oferit să găzduiască un summit Trump – Putin.
2050 este anul în care Uniunea Europeană va trebui să-și atingă ținta de emisii zero. Decarbonizarea a fost initiată de programul Greean Deal și accelerată de pachetul “Fit for 55”, care prevede ca în 2030 UE să reducă cu 55% emisiile de CO2 față de nivelul din 1990.
Situația energetică a țărilor din estul Europei ar putea deveni critică după decuplarea treptată de la importurile de gaze, petrol și cărbune din Federația Rusă. Statele Unite au devenit actorul principal în furnizarea de soluții, cele mai recente acorduri fiind încheiate cu România și Bulgaria.
24 februarie 2022 a reprezentat începerea probelor de cuplare a sistemelor electro-energetice ucrainian și moldovenesc la cel european – ENTSOE, probe programate de cele trei entități încă din octombrie 2023. Federația Rusă și-a ales această dată sperând ca odată sincronizate cele trei sisteme să se produca un black-out regional. Sistemul european s-a decuplat imediat după primele atacuri rusești și Ucraina și Moldova au funcționat insularizat până în 15 martie 2022, bazându-se pe producția locală.
Statul român și industria de gaze din România nu doresc să se conecteze la piața europeană de gaze a Uniunii Europene! Majoritatea producției este în mâinile statului, peste 80% din producție făcând-se de Romgaz (unde statul detine 70%) și de Petrom (unde statul detine 20,7%). Statul încasează peste 70% din prețul gazelor vândute, conform ultimei cărți a profesorului Dumitru Chisăliță. Rezultă că decidenților nu le-ar conveni un preț mai mic al gazului deoarece veniturile la un bugetul de stat se diminuează.