Editoriale

Pe măsură ce Orban privește tot mai spre Est, la Budapesta vântul bate dinspre Beijing

ChinaUngaria
© EPA-EFE/ANDREA VERDELLI   |   Chinese President Xi Jinping shakes hands with Hungarian Prime Minister Viktor Orbán before the bilateral meeting of the Second Belt and Road Forum at the Great Hall of the People on April 25, 2019 in Beijing

Susține jurnalismul independent

Planurile Ungariei de a deveni un centru regional pentru superputerile estice au fost luate de în derâdere când politica guvernului „Vântul de Est” a trebuit redenumită „Deschiderea către Est”, după ce un oficial al partidului a observat că vântul dinspre est bate în toate direcțiile, mai puțin către est. Jovialitatea s-a transformat însă în furie când s-a aflat că China planuiește să construiască propria Universitate europeană pe malurile Dunării în cadrul unui proiect de 1,5 miliarde de Euro care urmează să fie finanțat de contribuabilii maghiari.

Acordul care „deservește expansiunea companiilor chineze în Europa”

Pe 27 aprilie, Ungaria a semnat un acord strategic pentru construirea campusului universitar Fudan, conform dezvăluirilor portalului de investigații Direkt36. În baza acordului, Ungaria va finanța proiectul cu o contribuție de aproximativ 100 de miliarde de Forinți (278,8 milioane de Euro), în timp ce China va acorda un împrumut de 450 de miliarde de Forinți (puțin peste 1,25 miliarde de Euro) partenerului ei din Europa de Est. Per total, bugetul noului campus Fudan, care urmează a fi inaugurat în 2024, depășește alocările bugetare anuale ale Ungariei pentru învățământul superior. Gigantul de construcții chinez China State Construction Engineering Corporation, acuzat în trecut că adăpostește spioni, va participa la licitație pentru acest proiect, conform documentației oficiale.

Proiectul de dezvoltare a atras acuzații cunoscute la adresa guvernului Orban: clientelism, opacitate financiară, legarea viitorului pe termen lung al națiunii de dictaturi străine și transformarea Ungariei într-un „cal troian” la cheremul puterilor ostile.

Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, a promis că va bloca proiectul dacă locuitorii orașului se vor opune planurilor de a construi campusul Fudan în Sectorul 9, într-o locație care fusese deja desemnată pentru amenajarea de facilități pentru studenții maghiari. Karacsony citează un sondaj realizat în rândul locuitorilor din zonă, conform căruia aproximativ 80% dintre aceștia se împotrivesc înființării Universității Fudan. Karacsony a mai făcut și o paralelă între acest acord și modul în care guvernul Orban a gestionat cazul CEU (Universitatea Central Europeană), care și-a mutat sediul de la Budapesta la Viena după ce activitatea în capitala maghiară i-a fost interzisă printr-un proiect de lege ostil. „De ce ar trebui Ungaria sau Budapesta să găzduiască o universitate chineză când acum câțiva ani a alungat CEU, o Universitate cu capital privat care a adus un plus de valoare publicului maghiar?”, spunea oficialul de la Budapesta. „Până când guvernul va oferi transparență totală cu privire la detaliile acestui proiect, nu vom negocia nimic, ceea ce înseamnă că nu ne vom da acordul pentru construcția universității chineze”, a mai subliniat el. Karacsony a acuzat guvernul maghiar că a făcut abstracție de planurile Budapestei când a semnat acest acord și a avertizat că, împreună cu alți înalți oficiali, va iniția un referendum pentru a bloca construcția Universității Fudan. Acordul de cooperare strategică „este menit să ofere Chinei construcții uriașe (gratis), deservind expansiunea companiilor chineze în Europa”, declara Karacsony. Pe de altă parte, vice-primarul Erzsebet Gy. Németh spune că guvernul n-are decât să facă din propriile proprietăți o investiție prioritară, adăugând că nici Primăria Generală, nici Primăria Sectorului 9, nu vor oferi vreun teren pentru construirea campusului Fudan. Primarul Sectorului 9, Krisztina Baranyi, a făcut la rândul ei apel la un referendum în această chestiune. Ministrul maghiar pentru Inovare și Tehnologie, Laszlo Palkovics, care se ocupă de dezvoltarea acestui proiect, a cerut ca realizarea acestui campus să devină un proiect prioritar. Acest lucru va accelera într-adevăr procesul de construcție, însă nu va împiedica organizarea unui referendum. 

De la calul troian al Rusiei la poarta de acces a Chinei către Europa

Fudan nu este un caz izolat legat de consolidarea recentei prietenii sino-maghiare. După ani întregi în care nu a făcut decât să înființeze filiale ale Institutului Confucius prin parteneriate culturale cu statul chinez, trâmbițând Ungaria drept poarta de acces a Chinei către Europa, guvernul Orban pune acum pe hârtie acorduri majore și profitabile cu această superputere. La începutul lui 2020, Ungaria a contractat un împrumut uriaș pe-o durată de 20 de ani de la Beijing pentru a finanța modernizarea liniei de cale ferată care leagă Budapesta de Belgrad, însă și acest proiect a fost criticat atât în Ungaria, cât și în afară, pe fondul suspiciunilor de corupție – o companie deținută de Lorinc Meszaros, un interpus de-al lui Orban, va coopera cu companii de stat chineze în cadrul proiectului de modernizare feroviară în valoare de 700 de miliarde de Forinți (1,95 miliarde de Euro) – precum și al lipsei de transparență a acestui acord.

Pandemia de coronavirus a început să-și facă simțite efectele în aprilie 2020. Parlamentarii maghiari au votat pentru secretizarea proiectului feroviar Budapesta-Belgrad, inclusiv a unui studiu de profitabilitate și fezabilitate, susținând că acesta este de importanță vitală pentru a obține împrumutul din partea Băncii Chineze de Export-Import. Mai mult decât atât, în ultimul an, Ungaria a cumpărat mii de ventilatoare chinezești la suprapreț și a fost și prima țară europeană în care s-a administrat vaccinul chinezesc Sinopharm, o decizie care a indignat Uniunea Europeană, vaccinul nefiind aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului.

După mai bine de zece ani de reticență în a critica presupusul rol al Ungariei de „cal troian al Rusiei” în Europa, de data aceasta țările membre UE au început să se împotrivească deschis acordurilor dubioase ale guvernului Orban cu China, precum și tendinței Ungariei de a critica și a se opune rezoluțiilor comune ale Uniunii Europene privind situația drepturilor omului din China. „UE va publica în scurt timp o declarație de susținere a activiștilor pro-democrație din Hong Kong, cu sau fără Ungaria”, declara Ministrul german de Externe, Heiko Maas, la finalul reuniunii de luni a Miniștrilor Afacerilor Externe ai UE, adăugând că poziția Ungariei este „pur și simplu de neînțeles”.

„Nu este prima dată când Ungaria nu dă dovadă de solidaritate când vine vorba de China”, spunea Mass. „Dacă nu vom ajunge la unanimitate...va trebui să adoptăm o poziție care nu va fi unanimă”, spunea oficialul german. „Cred că toată lumea își poate da seama care sunt motivele: există relații bune între China și Ungaria”, spunea Mass, adăugând „Este important ca, în special în cazul Chinei, Uniunea Europeană să adopte un discurs unitar. Din păcate, Ungaria nu a făcut posibil acest lucru”.

O poartă care ridică semne serioase de întrebare privind securitatea

 Planurile de construcție a campusului au fost prilej de dispută și în relația cu Statele Unite, partenerul Ungariei din cadrul NATO. „Posibila înființare a primului campus al Universității Fudan în Europa reprezintă un motiv de îngrijorare, din cauza reputației Beijingului de a se folosi de instituțiile sale de învățământ superior pentru a-și spori influența și a limita libertatea intelectuală”, surse din Ambasada SUA la Budapesta declarau pentru hebdomadarul independent Magyar Hang.

Cu toate acestea, guvernul Orban rămâne pe poziții. În luna martie, Ministrul maghiar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, denunța sancțiunile la adresa Chinei ca răspuns la abuzurile drepturilor omului din regiunea Xinjiang, catalogându-le drept „inutile, egocentrice și dăunătoare”. Încrederea Ungariei poate fi dată de relațiile ei apropiate cu o superputere: Ministrul chinez al Apărării, Wei Fenghe, a vizitat Budapesta la scurt timp după această ieșire violentă a lui Szijjarto, lăudând Ungaria drept „un frate bun al Chinei”. Potrivit relatărilor de presă oficiale cu privire la convorbirea telefonică dintre președintele Xi Jinping și Viktor Orban din 29 aprilie, Xi i-a spus premierului maghiar că „China apreciază foarte mult Ungaria atât pentru statornicia politicilor prietenoase față de China, cât și pentru aportul major al Ungariei la promovarea relațiilor de cooperare dintre China și țări din Europa Centrală și de Est și întărirea relațiilor generale China-Europa. China este dornică să comunice cu Ungaria la nivel strategic, să consolideze încrederea politică reciprocă și să facă din linia de cale ferată Ungaria-Serbia și alte proiecte de importanță majoră modele pentru aprofundarea cooperării efective în diferite domenii”.

La rândul său, Orban a declarat că „Ungaria acordă o importanță deosebită relațiilor cu China”, arătându-se bucuros de faptul că „schimburile comerciale bilaterale au înregistrat o creștere semnificativă în ciuda pandemiei. Ungaria este gata să colaboreze cu China pentru dezvoltarea proiectului de construcție a liniei de cale ferată Ungaria-Serbia, și va continua să joace un rol important în promovarea cooperării dintre Europa Centrală și de Est și China”, declara premierul maghiar.

Fiindcă Ungaria găzduiește cea mai mare fabrică Huawei din afara Chinei, cu vreo 2.500 de angajați, inclusiv un departament de cercetare și dezvoltare, Uniunea Europeană vede în Ungaria o posibilă breșă de securitate din partea companiilor de telecomunicații chineze. Un alt subiect care cu siguranță va stârni reacții la Bruxelles, este lansarea în 2022 a terminalului feroviar intermodal East-West Gate (EWG) în valoare de 61 de milioane de Euro. EWC este amplasat chiar la marginea UE, aproape de granița maghiaro-ucraineană, în Fenyeslitke, localitate de importanță strategică în coridorul economic al Noului Drum al Mătăsii (BRI). Proiectul a fost trâmbițat drept o nouă poartă de acces în Occident, care va oferi țărilor asiatice rute mai rapide pentru transportul mărfurilor către Germania, Austria, Italia, Elveția, Slovenia și Croația. Deși terminalul este ultramodern, beneficiază de tehnologie 5G și este finanțat cu capital privat, guvernul maghiar a alocat subvenții de 8,2 milioane de Euro pentru crearea de locuri de muncă.

Afară cu liberalismul (celor de la CEU), trăiască comunismul (Universității Fudan)! 

CEU a fost cea care a condamnat în termeni duri poziționarea Ungariei către est. Pe când guvernul maghiar punea la punct ultimele detalii ale acordului privind campusul Fudan, povestea CEU în Ungaria tocmai se încheia, o ironie care nu a trecut neobservată în cadrul universității liberale. Într-un comunicat de presă, CEU scrie că „în Parliamentul Ungariei a ajuns un nou proiect de lege pentru modificarea Legii Naționale a Învățământului Superior. Acesta vine ca urmare a unei hotărâri a Curții Europene de Justiție (ECJ) din luna octombrie care stabilea că statutul Universității Central-Europene încalcă legislația europeană. [...] În baza noului proiect de lege, rămâne la latitudinea factorului politic – cu siguranță la nivel înalt – decizia de a permite universităților străine să funcționeze în Ungaria. Guvernul [Orban] a arătat cât se poate de clar cum dorește să-și folosească prerogativele. Dă afară o instituție care respectă standardele internaționale de libertate academică și invită în schimb o universitate care se supune autorității supreme a Partidului Comunist Chinez”.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Daniel Nolan

Daniel Nolan




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
  • Planurile Ungariei de a deveni un centru regional pentru superputerile estice au fost luate de în derâdere când politica guvernului „Vântul de Est” a trebuit redenumită „Deschiderea către Est”, după ce un oficial al partidului a observat că vântul dinspre est bate în toate direcțiile, mai puțin către est. Jovialitatea s-a transformat însă în furie când s-a aflat că China planuiește să construiască propria Universitate europeană pe malurile Dunării în cadrul unui proiect de 1,5 miliarde de Euro care urmează să fie finanțat de contribuabilii maghiari.
  • Per total, bugetul noului campus Fudan, care urmează a fi inaugurat în 2024, depășește alocările bugetare anuale ale Ungariei pentru învățământul superior. Gigantul de construcții chinez China State Construction Engineering Corporation, acuzat în trecut că adăpostește spioni, va participa la licitație pentru acest proiect, conform documentației oficiale. Proiectul de dezvoltare a atras acuzații cunoscute la adresa guvernului Orban: clientelism, opacitate financiară, legarea viitorului pe termen lung al națiunii de dictaturi străine și transformarea Ungariei într-un „cal troian” la cheremul puterilor ostile.
  • Fudan nu este un caz izolat legat de consolidarea recentei prietenii sino-maghiare. După ani întregi în care nu a făcut decât să înființeze filiale ale Institutului Confucius prin parteneriate culturale cu statul chinez, trâmbițând Ungaria drept poarta de acces a Chinei către Europa, guvernul Orban pune acum pe hârtie acorduri majore și profitabile cu această superputere.
  • CEU a fost cea care a condamnat în termeni duri poziționarea Ungariei către est. Pe când guvernul maghiar punea la punct ultimele detalii ale acordului privind campusul Fudan, povestea CEU în Ungaria tocmai se încheia, o ironie care nu a trecut neobservată în cadrul universității liberale. Într-un comunicat de presă, CEU scrie că „în Parliamentul Ungariei a ajuns un nou proiect de lege pentru modificarea Legii Naționale a Învățământului Superior. Acesta vine ca urmare a unei hotărâri a Curții Europene de Justiție (ECJ) din luna octombrie care stabilea că statutul Universității Central-Europene încalcă legislația europeană. [...] În baza noului proiect de lege, rămâne la latitudinea factorului politic – cu siguranță la nivel înalt – decizia de a permite universităților străine să funcționeze în Ungaria. Guvernul [Orban] a arătat cât se poate de clar cum dorește să-și folosească prerogativele. Dă afară o instituție care respectă standardele internaționale de libertate academică și invită în schimb o universitate care se supune autorității supreme a Partidului Comunist Chinez”.
Ucraina a atacat Rusia „cu mâna” ISIS. Povestea unei narațiuni marca FSB/ex-KGB
Ucraina a atacat Rusia „cu mâna” ISIS. Povestea unei narațiuni marca FSB/ex-KGB

Ucraina a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele atacului terorist de la Moscova. Apărută inițial pe Telegram, teza a fost dezvoltată de Vladimir Putin și siloviki apropiați de el. Narațiunea ajută autoritățile ruse să se disculpe, se înscrie în discursul privind agresiunea ucraineano-occidentală și poate fi folosită pentru escaladarea războiului. Printre argumentele aduse pentru a o sprijini se numără falsuri și o mai veche teorie a conspirației.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
27 Mar 2024
Teama de o invazie a Rusiei are un impact psihologic în Letonia
Teama de o invazie a Rusiei are un impact psihologic în Letonia

Teama de un război cu Rusia are un impact psihologic asupra letonilor. Autoritățile încearcă să-i liniștească, subliniind că Moscova nu are capacitatea de a duce un război împotriva NATO.

Kaspars Germanis
Kaspars Germanis
26 Mar 2024
Iohannis la NATO: ce-ar putea câștiga președintele și România
Iohannis la NATO: ce-ar putea câștiga președintele și România

Candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO poate fi benefică pentru România. Șansa lui Iohannis e dată de diferențele de opinie dintre Est și Vest privind strategia Alianței.

Iulian Comănescu
Iulian Comănescu
18 Mar 2024
Parlamentul European cere Rusiei să restituie României Tezaurul. De ce este o rezoluție istorică
Parlamentul European cere Rusiei să restituie României Tezaurul. De ce este o rezoluție istorică

Românii au încercat timp de mai bine de o sută de ani să rezolve diferendul privind Tezaurul aflat la Moscova în diferite formate. Nu au reușit. Restituirile din 1935 (arhive) și 1956 (patrimoniul artistic) s-au datorat „bunăvoinței” și „mărinimiei” Moscovei, după cum arătau oamenii politici ai vremii, nu solicitărilor Bucureștiului. Acesta a încercat de câteva ori să internaționalizeze litigiul, reușind o singură dată, la Conferința de la Genova din 1922, dar fără urmări. Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2024 este al doilea act internațional de după 1917 care cere Rusiei să restituie României Tezaurul confiscat.

Marian Voicu
Marian Voicu
14 Mar 2024