Editoriale

Balcanii de Vest, pierduți în drumul către UE. Inițiativa care ar putea scoate regiunea din blocaj

Președintele sârb Aleksandar Vucic este salutat de președintele Consiliului European Charles Michel înaintea unui summit informal dintre UE și liderii națiunilor din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia) la sediul CE din Bruxelles, Belgia, 16 februarie 2020.
© EPA-EFE/OLIVIER HOSLET   |   Președintele sârb Aleksandar Vucic este salutat de președintele Consiliului European Charles Michel înaintea unui summit informal dintre UE și liderii națiunilor din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia) la sediul CE din Bruxelles, Belgia, 16 februarie 2020.

Susține jurnalismul independent

De peste două decenii, țările din Balcanii de Vest sunt angrenate în procesul de integrare europeană, fiind încă departe de atingerea obiectivului – apartenența la Uniunea Europeană. Procesul de aderare pare să bată pasul pe loc, iar motivul pentru care s-a ajuns aici este că aceste țări nu sunt suficient de dispuse să implementeze reformele necesare și să-și rezolve probleme bilaterale. În același timp însă, nici statele membre UE nu sunt pe deplin oneste, nefiind atât de hotărâte să primească aceste țări în sânul comunității lor pe cât declară.

Inițiativa Balcanilor Deschiși: un mini-Schengen regional pentru ieșirea din actualul blocaj

În 2019 a fost lansată o inițiativă regională la care au aderat Serbia, Albania și Macedonia de Nord, denumită neprotocolar mini-Schengen. Numele a fost ulterior schimbat în inițiativa Balcanilor Deschiși. Scopul principal al acestei inițiative este să conecteze cetățenii și companiile din regiune. Ca efecte imediate, inițiativa poate asigura pacea pe termen lung, de asemenea eliminând retorica și politicile naționaliste.

Unul dintre eșecurile eforturilor de integrare europeană este legat de faptul că liderii politici locali nu au găsit motivația pentru a prelua controlul acestui proces împreună cu cetățenii. În schimb, integrarea europeană este de multe ori văzută ca o modalitate de a satisface nevoile altor țări și de a bifa diferite criterii cerute la nivel oficial. Acest tip de abordare a dus la situația în care majoritatea țărilor din Balcanii de Vest preferă status quo-ul în locul integrării europene.

Deși liderii Balcanilor Deschiși au precizat foarte clar că inițiativa lor nu se dorește a fi o alternativă la procesul de aderare la UE, se pare că acest demers a izvorât din dorința de a face ceva cu această regiune, de vreme ce nu mai reprezintă o opțiune să aștepți ca UE să preia inițiativa. Avantajul Balcanilor Deschiși este că, spre deosebire de procesul de integrare europeană, această zonă economică liberă a fost gândită de lideri politici din regiune, ceea ce sporește șansele de succes pentru mini-Schengen. Atunci când tu ești cel care controlează sau inițiază procesul, șansele tale de reușită sunt mult mai mari decât atunci când trebuie să îndeplinești criteriile stabilite de alții. Și totuși, asta nu scutește țările din Balcanii de Vest de la implementarea reformelor necesare pentru a putea deveni membre UE, dar poate că Balcanii Deschiși reprezintă o modalitate de apropiere de UE.

Am auzit UE criticând în multiple rânduri relațiile dificile la nivel regional. Tocmai din acest motiv, Balcanii Deschiși poate oferi o modalitate de a îmbunătăți aceste relații regionale cu scopul de a stabili conexiuni economice mai solide precum și de a garanta libera mișcare a bunurilor, forței de muncă și capitalului. Dacă țările din Balcanii de Vest vor demonstra mai multă maturitate politică și seriozitate în vederea depășirii divergențelor și utilizării resurselor acestei regiuni, atunci Bruxellesul le va lua mult mai în serios. Cu cât regiunea este mai puternică și mai bine conectată, cu atât mai multă putere de negociere va avea.

Pandemia de coronavirus a demonstrat foarte clar cât de importantă sunt cooperarea și asistența la nivel regional, atunci când țările nu se mai pot baza pe UE și trebuie să se mobilizeze ele însele.

Deși a donat vaccinuri țărilor din regiune, Serbia mai degrabă a dat o lovitură de imagine decât să ofere vreun sprijin semnificativ, însă Belgradul a demonstrat că este capabil să stabilească politici independent de Bruxelles. Reorientarea către cooperarea regională nu reprezintă un motiv pentru ca UE să se teamă că-și va pierde influența în Balcanii de Vest. Balcanii Deschiși și integrarea europeană nu trebuie să se excludă reciproc; ele pot fi procese complementare. Chiar dacă procesul de integrare europeană ține deocamdată de domeniul ficțiunii.

Este Balcanii Deschiși o inițiativă menită să îi ajute pe unii lideri să ocolească reformele cerute de UE?

Cu toate că oamenii de afaceri au reacționat pozitiv la încercarea de a crea o piață mai mare în Balcani, rămâne întrebarea de ce Muntenegru, Kosovo și Bosnia și Herțegovina nu fac deocamdată parte din această inițiativă. Faptul că cele trei țări au relații complicate cu Serbia nu este întâmplător: în Bosnia și Herțegovina, Republica Srpska și-a anunțat intențiile separatiste, Muntenegru este puternic influențată de politica de la Belgrad, iar Kosovo încă nu a fost oficial recunoscută de autoritățile sârbe.

Principalul reproș din partea acestor țări este că zona Balcanilor Deschiși a fost creată ca urmare a proiectelor de anvergură ale Serbiei și Albaniei, sau că este de fapt un proiect prin care Vučić încearcă să creeze o „lume sârbă”. Apoi mai e și întrebarea de ce ar fi interesată Macedonia de Nord să se alăture unei inițiative conduse de interese naționaliste sârbe și albaneze.

Liderii politici din Bosnia și Herțegovina și Muntenegru spun că nu văd vreun avantaj concret în aderarea la această zonă, deoarece mobilitatea și liberul schimb sunt deja reglementate în baza acordului CEFTA semnat de țările din Europa de sud-est, în timp ce premierul Kosovo a declarat că ar prefera să vadă o versiune îmbunătățită a acordului CEFTA. Cu toate acestea, aderarea la spațiul mini-Schengen ar facilita și mai mult fluxurile de bunuri și forță de muncă, deoarece ar fi eliminate verificările la trecerile de frontieră.

Inițiativa Balcanilor Deschiși poate fi interpretată și ca o modalitate prin care lideri autoritari precum Vučić sau Rama pot evita să mai implementeze reformele cerute de UE, care le-ar periclita actuala poziție de putere. Dacă UE își pierde influența în Balcani, atunci va deveni mai ușor pentru politicieni să facă ceea ce au făcut și până acum, și anume să submineze instituțiile independente și să concentreze puterea în propriile mâini. Totuși, nu poate fi vorba de dezvoltare economică pe termen lung atât timp cât nu va exista un climat politic și juridic favorabil care să îi facă pe investitori încrezători că investițiile făcute sunt sustenabile și că pot beneficiar de protecția legislației în vigoare.

Inițiativa Balcanilor Deschiși mai poate fi interpretată și ca un pas către Spațiul Economic European (SEE) ca alternativă la apartenența la UE. Aderarea la această zonă reprezintă cea mai plauzibilă formă de cooperare economică și integrare în UE fără a fi membru propriu-zis. Această zonă economică conferă aceeași libertate de mișcare pentru bunuri, servicii, forță de muncă și capital ca piața unică UE. Cetățenii acestor țări sunt liberi să călătorească pe teritoriul altor state membre SEE, să studieze sau să muncească fără să necesite un permis de muncă sau de ședere, și nu există controale vamale sau alte bariere pentru exporturi.

Regiunea ține de Europa din punct de vedere economic și cultural, așa că cea mai logică soluție este să consolidezi cooperarea cu partenerii europeni fie prin această inițiativă, fie prin alta. Acolo unde nu există cooperare de acest gen, alți actori își pot extinde influența, așa cum este cazul Chinei în prezent.

De ce orientarea spre puteri non-UE nu e fezabilă pe termen lung

În urma vizitei recente în China a președintelui Vučić, a fost anunțată semnarea unui acord de liber schimb cu această țară. Deși la ora actuală nu se știe exact ce va presupune noul acord, nu pare a fi un semnal bun pentru relațiile dintre Serbia și UE. Serbia ar trebui să-și armonizeze politicile externe și economice cât mai mult cu putință cu politicile Uniunii, în timp ce un astfel de acord cu China ar îndepărta Belgradul și mai mult de procesul de integrare. Pe de altă parte, dacă Belgradul semnează un acord de liber schimb cu China, asemănător celui deja semnat cu Rusia, ar putea atrage în Serbia investitori din UE care doresc să-și exporte produsele mai departe către China. În același timp, când – și dacă – Serbia finalizează procesul de integrare europeană, va trebui să anuleze toate celelalte acorduri de liber schimb semnate anterior.

Este adevărat că exporturile Serbiei către China au crescut simțitor în ultimii câțiva ani, de la puțin peste 6 milioane de dolari în 2012 la 377 milioane în prezent. Însă aceste cifre nu reflectă imaginea de ansamblu: cea mai mare parte a aceste creșteri este reprezentată de exporturile unei singure companii către China, și anume compania chineză Zidjin din Bor. Exporturile de cupru și alte metale (precum argint, platină și aur) reprezintă 238 de milioane de dolari, sau aproape două treimi din total.

Dacă vrei să exporți către China produse industriale, este mult mai ușor dacă ai deschide o fabrică direct în China decât în Serbia. China este mult mai departe, costurile de transport au crescut semnificativ, China are o bază industrială uriașă și dacă te uiți la exporturile UE către China, ele reprezintă mărfuri cu cerințe tehnologice foarte mari care nu sunt produse în Serbia.

Astfel, motivele pe care Serbia ar trebui să semneze un acord de liber schimb cu China țin mai degrabă de politică și diplomație decât de criterii strict economice. În vederea alegerilor din aprilie, actualul regim de la Belgrad încearcă să repete aceleași promisiuni privind îmbunătățirea nivelului de trai. În această privință, propaganda Chinei joacă deja un rol cheie.

China nu este singura țară care a devenit mai vizibilă în Balcanii de Vest în ultimii câțiva ani. Rusia a fost destul de activă din punct de vedere politic și au existat și investiții rusești, în special pe piața energiei. Țări precum Turcia și Emiratele Arabe Unite au început, de asemenea, să se arate tot mai interesate de regiune. Cu toate acestea, în ciuda acestor evoluții, regiunea rămâne angajată în cooperarea cu țările europene, de care comerțul depinde cel mai mult. Dacă proiectul Balcani Deschiși ar fi implementat, ar fi încă un pas mai aproape de o cooperare economică mai puternică nu numai în regiune, ci și cu UE. Oricât de mult va crește influența Chinei și a altora, acea influență va rămâne mai mult în domeniul politic decât în ​​cel economic, pentru că interesele economice ale Balcanilor de Vest sunt în Europa și nu în Asia.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Vuk Velebit

Vuk Velebit




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
  • Statele din Balcanii de Vest și-au manifestat demult dorința de a se alătura UE, însă incapacitatea lor de a adopta măsurile cerute de Bruxelles, dar și ezitările acestuia din urmă, continuă să prelungească procesul de pre-aderare. Răspunsul pentru ieșirea din impas ar putea fi un mini-Schengen regional.
  • Deși liderii Balcanilor Deschiși au precizat foarte clar că inițiativa lor nu se dorește a fi o alternativă la procesul de aderare la UE, se pare că acest demers a izvorât din dorința de a face ceva cu această regiune, de vreme ce nu mai reprezintă o opțiune să aștepți ca UE să preia inițiativa. Avantajul Balcanilor Deschiși este că, spre deosebire de procesul de integrare europeană, această zonă economică liberă a fost gândită de lideri politici din regiune, ceea ce sporește șansele de succes pentru mini-Schengen. Atunci când tu ești cel care controlează sau inițiază procesul, șansele tale de reușită sunt mult mai mari decât atunci când trebuie să îndeplinești criteriile stabilite de alții. Și totuși, asta nu scutește țările din Balcanii de Vest de la implementarea reformelor necesare pentru a putea deveni membre UE, dar poate că Balcanii Deschiși reprezintă o modalitate de apropiere de UE.
  • Inițiativa Balcanilor Deschiși mai poate fi interpretată și ca un pas către Spațiul Economic European (SEE) ca alternativă la apartenența la UE. Aderarea la această zonă reprezintă cea mai plauzibilă formă de cooperare economică și integrare în UE fără a fi membru propriu-zis. Această zonă economică conferă aceeași libertate de mișcare pentru bunuri, servicii, forță de muncă și capital ca piața unică UE. Cetățenii acestor țări sunt liberi să călătorească pe teritoriul altor state membre SEE, să studieze sau să muncească fără să necesite un permis de muncă sau de ședere, și nu există controale vamale sau alte bariere pentru exporturi.
Orașul eston în care oamenii încă mai cred minciunile sovieticilor
Orașul eston în care oamenii încă mai cred minciunile sovieticilor

O expoziție din Narva dedicată bombardamentelor sovietice din 1944 asupra acestui oraș estonian și comparația cu bombardamentele rusești asupra Ucrainei i-au revoltat pe unii locuitori și politicieni locali. Reacțiile sunt cel puțin parțial influențate de supraexpunerea la propaganda sovietică și rusă.

Olesia Lagașina
Olesia Lagașina
28 Mar 2024
Ucraina a atacat Rusia „cu mâna” ISIS. Povestea unei narațiuni marca FSB/ex-KGB
Ucraina a atacat Rusia „cu mâna” ISIS. Povestea unei narațiuni marca FSB/ex-KGB

Ucraina a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele atacului terorist de la Moscova. Apărută inițial pe Telegram, teza a fost dezvoltată de Vladimir Putin și siloviki apropiați de el. Narațiunea ajută autoritățile ruse să se disculpe, se înscrie în discursul privind agresiunea ucraineano-occidentală și poate fi folosită pentru escaladarea războiului. Printre argumentele aduse pentru a o sprijini se numără falsuri și o mai veche teorie a conspirației.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
27 Mar 2024
Teama de o invazie a Rusiei are un impact psihologic în Letonia
Teama de o invazie a Rusiei are un impact psihologic în Letonia

Teama de un război cu Rusia are un impact psihologic asupra letonilor. Autoritățile încearcă să-i liniștească, subliniind că Moscova nu are capacitatea de a duce un război împotriva NATO.

Kaspars Germanis
Kaspars Germanis
26 Mar 2024
Iohannis la NATO: ce-ar putea câștiga președintele și România
Iohannis la NATO: ce-ar putea câștiga președintele și România

Candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO poate fi benefică pentru România. Șansa lui Iohannis e dată de diferențele de opinie dintre Est și Vest privind strategia Alianței.

Iulian Comănescu
Iulian Comănescu
18 Mar 2024