NARAȚIUNI: 1. România riscă să fie atrasă în război cu Rusia pentru că are un acord de cooperare în domeniul tehnico-militar cu Ucraina. 2. Ucraina vrea să lanseze un război în Donbass. 3. Ucraina este sprijinită și încurajată de Statele Unite să declanșeze conflictul. 4. Washingtonul împinge și România către acest conflict.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Federația Rusă s-a opus încă de la început extinderii NATO către est și, printre metodele folosite pentru a descuraja această extindere, a fost și o încercare de intimidare a noilor state membre și a populației acestora prin evocarea posibilității ca acestea să devină ținte ale armamentului rusesc – inclusiv cel nuclear. Se încearcă, în acest fel, subminarea încrederii în NATO inducându-se teama de război. Oficiali și mass-media din Rusia, personaje apropiate de aceasta sau promovate de canalele sale de propagandă, dar și „idioți utili” promovează de ani de zile ideea pericolului unui conflict cu Rusia. Tema principală a dezinformării referitoare la acordul cu Ucraina nu este, așadar nouă.
Autorul articolului este Sorin Roșca Stănescu, un personaj condamnat în 2014 la închisoare în dosarul Rompetrol pentru folosirea de informații privilegiate și apartenența la un grup infracțional organizat. Sorin Roșca Stănescu, care în perioada comunistă a fost colaborator al Securității, a fost unul dintre cei mai controversați ziariști de după Revoluția din 1989, implicat în mai multe scandaluri de-a lungul timpului.
Acordul între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, la care se referă Sorin Roșca Stănescu, este o inițiativă a Ucrainei care datează din 2003 și aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în 2005. Obiectivul principal al acestui acord privea întreținerea și modernizarea tehnicii de luptă pe care atât România cât și Ucraina o aveau din perioada comunistă, când prima era membră a Pactului de la Varșovia iar cea de-a doua făcea parte din URSS, puterea dominantă a Pactului respectiv.
În ceea ce privește posibilitatea unui război dintre Ucraina și Rusia, presa și agenții de influență ai Moscovei caută în ultima perioadă să acrediteze ideea că Ucraina s-ar pregăti de un conflict și are sprijinul Statelor Unite pentru a-l declanșa. Practic, Ucraina este acuzată că vrea să agreseze Rusia în Donbass – teritoriu care, juridic, îi aparține Kievului, dar care s-a rupt de restul Ucrainei cu ajutorul Rusiei. Conflictul în urma căruia Donbassul s-a separat a avut loc după o altă agresiune a Rusiei, care a capturat și a anexat peninsula ucraineană a Crimeii. Rusia a avut recent exerciții militare în Crimeea și a început să concentreze trupe în apropierea graniței cu Ucraina, ceea ce a dus inclusiv la o reacție a NATO, însă Ucraina este cea acuzată de agresiune, iar rotațiile regulate de trupe ale Kievului, care retrage unele unități din zona de conflict pentru odihnă și le înlocuiește cu altele, sunt descrise ca o mobilizare. Narațiunea privind iminența unei agresiuni ucrainene asupra Rusiei a început să circule și în România fiind preluată de personaje ca „activistul Ion Chitic”, un avocat implicat în protestele care vizează restricțiile anti-pandemie și promovat intens de organul de propagandă al Kremlinului, Sputnik.
OBIECTIV: Subminarea încrederii în NATO și în parteneriatul cu Statele Unite. Inducerea unei stări de anxietate și de frică în rândul populației. Promovarea narațiunilor rusești privind pericolul apartenenței României la NATO, precum și a celor referitoare la iminența unui conflict în estul Ucrainei.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Acordul de cooperare în domeniul tehnico-militar nu are nicio prevedere privind o eventuală asistență militară pe care unul dintre semnatari ar fi obligat să i-o acorde celui de-al doilea în caz de război. Nu este vorba de o alianță militară sau de vreun tratat de apărare. Tratatul reglementează domeniul armamentului, permițând achiziții, de tehnică militară, producția (inclusiv în cadrul unor proiecte comune), vânzarea de licențe de producție, repararea și modernizarea armamentului etc. Afirmația că „românii pot deveni în orice moment de-acum încolo carne de tun” este o dezinformare grosolană, dat fiind că nu există vreo prevedere a acordului potrivit căreia chiar și un singur militar român ar urma să fie trimis într-o misiune de luptă în Ucraina în cazul în care aceasta ar fi implicată într-un război.
Nici ipoteza că România ar putea fi vizată de represalii ale Rusiei pentru că îi vinde Ucrainei armament nu se susține: este uzual ca, în cazul unui război, părțile aflate în conflict să își refacă, inclusiv prin importuri, stocurile de muniție și armament – cu excepția situațiilor în care există vreun embargo internațional, însă chiar și atunci armamentul se vinde prin contrabandă. Chiar Federația Rusă și, înaintea sa, URSS, au vândut cantități masive de armament către țări implicate în conflicte. Dacă de fiecare dată când are loc un război ar fi atacate țările care furnizează armament, istoria ar reprezenta un lung șir de războaie mondiale și, evident, nu este cazul.
În sfârșit, România nu este în niciun caz unul dintre marii producători și exportatori de armament din lume, nici o putere militară semnificativă, astfel încât aportul său ar fi unul mai degrabă neglijabil și nu ar justifica riscul pe care Rusia și l-ar asuma atacând-o, dat fiind că un eventual atac ar duce la activarea articolului 5 din Tratatul Nord Atlantic.
În ceea ce privește presupusa intenție a Ucrainei de a ataca Federația Rusă, aceasta nu are capacitatea militară de a se lansa într-o astfel de aventură: Rusia o depășește net din punct de vedere al forțelor convenționale, echipamentelor și efectivelor și, în plus, deține și arme nucleare. O eventuală operațiune militară pentru readucerea sub controlul Kievului a teritoriilor separatiste pare, de asemenea, puțin probabilă dat fiind că acestea beneficiază de sprijinul Moscovei.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Guvernul de la București a semnat, pe 5 septembrie, 2020 un acord cu Cabinetul de miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar și a adoptat un proiect de lege privind ratificarea acordului pe 31 martie 2021.
Donează
---copie-thumb.webp){kind=small}
