Poliţia rusă a percheziţionat iarăşi domiciliile unor jurnalişti de investigaţii

Poliţia rusă a percheziţionat, marţi, domiciliile mai multor jurnalişti de investigaţii şi ale unor apropiaţi ai acestora, într-o acţiune despre care observatorii spun că măreşte presiunea asupra media independente. Raidurile au vizat casele redactorului-şef al siteului specializat în investigaţii Proiekt, Roman Badanin, şi uneia dintre jurnalistele acestuia, Maria Jolobova. Poliţiştii au percheziţionat şi apartamentul părinţilor adjunctului lui Badanin, Mihail Rubin. Percheziţiile survin după ce Proiekt a anunţat că va publica o anchetă asupra averii neştiute a ministrului de Interne, Vladimir Kolokolţev. Siteul a precizat că ancheta va apărea oricum, în pofida tentativei de intimidare la care a recurs poliţia. Badanin e, deja, suspect într-un dosar de calomnie din 2017, când lucra la televiziunea Dojd şi când, împreună cu Jolobova şi alţi jurnalişti, a difuzat o anchetă despre controversatul om de afaceri Ilia Traber, ce ar avea conexiuni cu preşedintele Vladimir Putin. Fondat în 2018, Proiekt e cunoscut mai ales pentru anchetele asupra corupţiei aşa-numitelor elite ruse. Un articol mai vechi afirma, de pildă, că liderul pro-moscovit cecen Ramzan Kadîrov ar fi bigam şi că a doua nevastă are bunuri imobiliare de sute de milioane de ruble. Un altul îi atribuia lui Putin o fiică din flori, a cărei mamă ar fi făcut avere sub protecţia preşedintelui. Kremlinul a dezminţit aceste informaţii. Jurnalismul de investigaţie, notează analiştii, e una dintre marotele poliţiştilor ruşi. Cinci dintre aceştia, acuzaţi că i-au fabricat un dosar de trafic de droguri jurnalistului de investigaţii Ivan Golunov, ca să-l poată aresta, au fost condamnaţi, în mai, la pedepse cu închisoarea între 5 şi 12 ani. Pedeapsa cea mai grea, 12 ani, a primit-o șeful bandei în uniformă, fostul reponsabil al brigăzii antidrog din vestul Moscovei, Igor Liahoveț. Trei foşti colegi ai lui au primit câte opt ani, iar Denis Konovalov, singurul acuzat care şi-a recunoscut faptele, cinci. Fiecare dintre ei va trebui să-i plătească victimei despăgubiri de un milion de ruble, echivalentul a circa 11 mii de euro. Media moscovite, citate de agențiile de presă, notează că arestarea, în iunie 2019, a lui Golunov a mobilizat societatea civilă și a aruncat o lumină crudă asupra forțelor de ordine, care sunt unul dintre stălpii regimului președintelui Vladimir Putin. Golunov, 38 de ani, a fost reținut la Moscova de polițiști care pretindeau că au găsit droguri în rucsacul și în apartamentul său. Fapt absolut neobișnuit în Rusia, el a fost disculpat și pus în libertate după numai cinci zile. Cei cinci polițiști care l-au șicanat au fost destituiți și apoi arestați. Din decembrie 2020, ei erau judecați pentru abuz de putere, falsificare de probe, trafic de droguri și criminalitate organizată. Cunoscut pentru anchetele sale asupra corupției din primăria Moscovei sau asupra escrocheriilor din sectorul pompelor funebre, Ivan Golunov lucrează în Rusia pentru site-ul independent de informații Meduza, al cărui sediu e la Riga, în Letonia. Luna trecută, ministerul rus al justiției a anunțat că a plasat site-ul pe lista așa-numiților agenți ai străinătății, care include numeroase media din lumea liberă  și implică riscul unor amenzi grele și o mulțime de obligații administrative împovărătoare pentru cele vor să lucreze în Rusia. Uniunea Europeană a criticat includerea Meduza pe această listă și a apreciat că restricţiile impuse de Rusia contravin obligaţiilor sale internaţionale şi angajamentelor privind drepturile omului. Creată, în 2014, de un grup de jurnalişti care au părăsit Rusia lui Putin, Meduza a devenit, grație numeroaselor anchete şi reportaje critice faţă de autorităţi, un reper pentru presa independentă rusofonă. Luna aceasta, încă un actor media independent din Rusia, VTimes, a anunțat că se închide, din cauza posibilelor șicane în justiție din parte autorităților, după ce a fost clasat drept agent al străinătății, ceea ce implică riscul unor restricții severe și al unor amenzi foarte costisitoare. Redacția a menționat că a luat în calcul și alte scenarii, după ce, la jumătatea lunii mai, s-a trezit declarată agent străin, dar fiecare dintre acestea implica enorme riscuri pentru angajați, care puteau fi urmăriți penal și condamnați la închisoare. Semnatarii comunicatului recunosc că noul stigmat i-a afectat financiar, fiindcă firmele nu mai cumpără publicitate, iar donaţiile făcute de cititori nu sunt suficiente pentru a-şi continua activitatea. În plus, "funcţionarii, oamenii de afaceri şi chiar şi analiştii se tem să vorbească unui agent al străinătăţii" – mai punctează comunicatul redactorilor VTimes. În perspectiva alegerilor parlamentare din septembrie, puterea de la Moscova a lansat un nou sezon de vânătoare printre exponenţii media independente şi opoziţiei politice. Şi respectatul site rusesc de știri online Newsru și-a anunțat, practic, dispariția, din cauza problemelor financiare, alimentate de presiuni politice. Acuzat că nu se pliază pe mesajele difuzate de media pro-Kremlin, site-ul a primit tot mai puțină publicitate de la agenții economici și a rămas, astfel, fără bani. Lansat în anul 2000, când președintele Vladimir Putin își inaugura domnia de peste două decenii asupra Rusiei, Newsru a devenit tot mai incomod acum șapte ani, când a semnalat derivele majore din politica externă a Moscovei, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea și alimentarea rebeliunii secesioniste pro-ruse din Donbas, estul Ucrainei. Potrivit redactorilor săi, imaginea țării și a lumii zugrăvită de site era atât de diferită  de tabloul idilic exhibat de media de stat, încât furnizorii de publicitate n-au mai îndrăznit să colaboreze cu ei. Rusia a îngheţat şi conturile bancare de la Moscova ale postului Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (Radio Free Europe/Radio Liberty - RFE/RL), după ce acesta nu şi-a achitat amenzile primite ca urmare a refuzului de a se autoidentifica drept aşa-numit agent al străinătăţii. În urma proceselor iniţiate de temuta Agenţie Federală pentru Supravegherea Comunicaţiilor, Roskomnadzor, amenzile au început să curgă încă de la începutul anului şi au ajuns să însumeze 71,5 milioane de ruble (echivalentul a circa 775.000 de euro). Postul, care mediatizeză acţiunile opoziţiei faţă de regimul preşedintelui Vladimir Putin şi deţine o antenă şi un site în limba rusă, era obligat să-şi asume identitatea de agent străin, conotată negativ de ruşi încă din epoca sovietică, fiindcă este finanţat de Congresul Statelor Unite. În virtutea legii privind 'agenţii străini', autorităţile ruse pot clasifica drept astfel organizaţii neguvernamentale şi grupuri pentru apărarea drepturilor omului percepute ca primind finanţare externă pentru activitate politică. Acestor entităţi li se cere să ataşeze menţiunea 'agent străin' pe publicaţiile lor şi să-şi declare cheltuielile şi finanţările.  Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jalina Porter, a apreciat că blocarea contului bancar al Europei Libere e doar ultima încercare a regimului de la Moscova de a suprima libertatea presei şi de a-şi priva cetăţenii de accesul la informaţii obiective. Vom continua să susţinem fără echivoc RFE/RL şi libertatea de expresie – a spus ea. Rusia a clasificat Europa Liberă drept 'agent străin' în anul 2017, o măsură menită să complice activitatea postului de radio ca reacţie la ceea ce Moscova consideră a fi presiunile inacceptabile la care sunt supuse media ruse în Statele Unite. Cu sediul pe atunci la Munchen, în Germania Federală, postul RFE/RL a avut o contribuţie majoră la prăbuşirea dictaturilor comuniste din Europa, iar secţia sa în limba română devenise una dintre marotele lui Nicolae Ceauşescu. Poliţia politică a regimului, Securitatea, a încercat în repetate rânduri să-i suprime redactorii şi a tocmit terorişti internaţionali să-i arunce sediul în aer.