Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Opoziţia belarusă salută sancţiunile impuse în mod coordonat de democraţiile occidentale regimului autoritar de la Minsk

Object Name: AUSTRIA BELARUS OPPOSITION
©EPA-EFE/CHRISTIAN BRUNA  |   Belarus opposition leader Sviatlana Tikhanovskaya

Lidera opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, a salutat ceea ce a numit sancţiunile fără precedent şi foarte dure adoptate de democraţiile occidentale contra regimului autoritar al preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. Ea a mulţumit Uniunii Europene, Statelor Unite, Marii Britanii şi Canadei pentru acţiunile coordonate prin care au impus penalităţi la adresa Minskului. La Washington, 16 personaje de la vârful regimului şi cinci entităţi au fost incluse pe lista de sancţiuni. La Londra, penalităţile vizează şapte persoane şi o entitate. La Bruxelles, 78 dintre oamenii preşedintelui belarus, inclusiv unul dintre fii şi fiica sa vitregă, precum şi 8 entităţi au fost adăugate pe lista neagră. Pregătite din timp, sancţiunile mai prevăd blocarea importului în Uniunea Europeană de potasiu şi produse petroliere din Belarus. Încă de luna trecută, şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, a explicat că Belarusul e un mare producător de potasiu, iar din exporturi câştigă 2,5 miliarde de dolari. Totul trece prin ţările baltice, aşa că fluxul acestor exporturi e uşor de controlat – apreciază Borrell. De asemenea, el crede că n-ar fi defel neglijabile daunele înregistrate de economia fostei republici sovietice dacă aceasta şi-ar pierde drepturile de tranzit pentru gazul rusesc, ce ar putea ajunge în vestul Europei prin alte gazoducte. Statele membre ale Uniunii Europene au decis, deja, să interzică spaţiul european şi aeroporturile blocului comunitar pentru avioanele din Belarus şi au recomandat companiilor lor aeriene să evite spaţiul aerian belarus. Aproape două mii de curse comerciale survolau, săptămânal, Belarusul, a cărui companie aeriană, Belavia, opera, la rândul său, circa 20 de curse pe zi spre și dinspre Uniunea Europeană.
Bruxellesul pregătea, deja, un nou set de sancţiuni contra principalilor responsabili politici din Belarus, după alegerile prezidenţiale, foarte probabil fraudate, din vara anului trecut. Diplomaţi europeni, citaţi de agenţiile de presă, spuneau că noul val de penalităţi, al patrulea de la declanşarea crizei politice de la Minsk, va viza, începând cu luna viitoare, zeci de personaje semnificative ale regimului. Peste 200 de oameni ai acestuia figurează, deja, pe lista neagră a Bruxellesului, întocmită între 2004 şi 2015, ca reacţie la încălcarea constantă a drepturilor omului. Totul a fost, însă, precipitat de ceea ce mulţi numesc actul de terorism de stat sau de piraterie aeriană comis pe 23 mai, când agenți belaruși au deturnat un avion civil  și l-au obligat să aterizeze la Minsk, pentru a captura un opozant aflat la bord.  Ei au lansat întâi o falsă alarmă cu bombă la bordul cursei lowcost Ryanair care zbura din Grecia, de la Atena, în Lituania, la Vilnius, și care, escortată de un avion militar belarus  MiG-29, a aterizat pe un aeroport din fosta republică sovietică. Acolo a fost arestat jurnalistul Roman Protasevici, 26 de ani, de la agenția  NEXTA, cu sediul în Polonia, care a acoperit mediatic amplele proteste antiprezidențiale de anul trecut din Belarus și sălbatica represiune polițienească ce a urmat. Acuzat de extremism și de organizarea unor revolte de masă, Protasevici ar risca pedeapsa capitală. După ce fost reținut șapte ore la sol în Belarus, avionul Ryanair și majoritatea pasagerilor aflați la bord au putut, în cele din urmă, pleca în Lituania vecină. Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a pretins că a acţionat legal şi că a protejat vieţile pasagerilor deturnând la Minsk avionul civil. Potrivit media oficiale belaruse, citate de agenţiile internaţionale, el a calificat drept minciuni informaţiile că un avion militar de vânătoare MiG-29 al armatei belaruse a fost trimis să escorteze la sol cursa civilă. Cel pe care mulţi îl numesc despotul de la Minsk s-a lamentat că împotriva ţării sale se poartă un război hibrid, iar inamicii au depăşit multe aşa-numite linii roşii. Lukaşenko a mai afirmat că blogerul Roman Protasevici, aflat la bordul aeronavei deturnate şi arestat, împreună cu partenera sa, imediat după aterizare, e un terorist care plănuia o rebeliune sângeroasă. Zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică. Aceasta vizează represiunea poliţienească sălbatică, ce s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko (66 de ani) beneficiază, în continuare de protecţia şi sprijinul Rusiei vecine. Experţii notează că Belarusul, care are graniţe cu membrele NATO Polonia, Lituania şi Letonia, precum şi cu Ucraina pro-occidentală, e considerat la Moscova un stat-tampon în faţa Occidentului. Luna trecută, Lukaşenko a anunţat că serviciile speciale din Belarus şi din Rusia au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa. El a acuzat Statele Unite că ar fi la originea complotului şi a adăugat că ruşii au arestat în acest caz două persoane, un politolog şi un avocat, ultimul cu dublă cetăţenie, belarusă şi americană. Serviciul belarus de securitate, care şi-a păstrat, din epoca sovietică, acronimul KGB, a invocat pregătiri pentru o revoltă armată, asezonată cu ocuparea unor obiective cheie şi cu masacrarea preşedintelui, familiei şi colaboratorilor săi.

Tags: Statele Unite, Comisia Europeană
Navalnîi. Un democrat împotriva autoritarismului
Alte știri
La frontiera armeano-azeră se înregistrează noi tensiuni

La frontiera armeano-azeră se înregistrează noi tensiuni

Procurorul general de la Erevan a deschis un dosar contra Azerbaidjanului, pentru violarea integrităţii teritoriale a Armeniei, după ce surse guvernamentale au acuzat mişcări de trupe azere pe sol armean.

Austria va utiliza vaccinul rusesc anti-COVID-19 Sputnik V doar după omologarea acestuia de către Agenția Europeană a Medicamentului

Austria va utiliza vaccinul rusesc anti-COVID-19 Sputnik V doar după omologarea acestuia de către Agenția Europeană a Medicamentului

Ungaria, vecină Austriei și condusă de un regim Viktor Orban favorabil Moscovei, e singura țară membră a Uniunii Europene care utilizează Sputnik V.

România şi Polonia anunţă că pregătesc aprofundarea şi extinderea Parteneriatului strategic bilateral

România şi Polonia anunţă că pregătesc aprofundarea şi extinderea Parteneriatului strategic bilateral

Vizita preşedintelui Andrzej Duda la Bucureşti are loc in contextul aniversării a 100 de ani de la încheierea Convenţiei de Alianţă Defensivă între Regatul României şi Republica Polonă, semnată la 3 martie 1921, moment simbolic al relaţiei dintre două ţări îngrijorate, încă din epocă, de agresivitatea şi expansionismul Rusiei, pe atunci bolşevică.

22 Jun 2021

Timp de citire: 4 min
Rusia a raportat, sâmbătă, în premieră, peste o mie de decese provocate de COVID-19 într-o singură zi
Rusia a raportat, sâmbătă, în premieră, peste o mie de decese provocate de COVID-19 într-o singură zi

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă că nu autoritățile sunt vinovate de situația actuală, fiindcă acestea ar fi creat toate condițiile pentru ca rușii să-și protejeze viața vaccinându-se.

16 Oct 2021
Premierul ceh în exercițiu, miliardarul populist Andrej Babis, renunță la încercarea de a forma un nou guvern
Premierul ceh în exercițiu, miliardarul populist Andrej Babis, renunță la încercarea de a forma un nou guvern

Incertitudinea politică domnește la Praga, după spitalizarea președintelui Milos Zeman, care trebuia să desemneze un nou prim-ministru.

16 Oct 2021
Germania: coaliția „semafor” a început discuțiile cu privire la programul de guvernare
Germania: coaliția „semafor” a început discuțiile cu privire la programul de guvernare

Politica externă n-a fost abordată decât în linii mari, dar toate cele trei partide din viitoarea coaliție guvernamentală pledează pentru consolidarea a ceea ce numesc suveranitatea strategică a Europei.

16 Oct 2021
Încă un atentat cu zeci de victime într-o moschee şiită afgană
Încă un atentat cu zeci de victime într-o moschee şiită afgană

Atacurile sunt revendicate de organizaţia cea mai radicală a islamismului sunit din Afganistan, aşa-numitul Stat Islamic-Korasan, care-i consideră eretici pe şiiţi, minoritari în această ţară.

15 Oct 2021